Cătălin Ghinăraru, economist și membru al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), considerat un posibil ministru de finanțe într-un eventual guvern al partidului, a explicat într-un interviu pentru Hotnews că dacă vor ajunge la ptere în România vor propune naționalizarea forțată a companiilor cu capital străin, o idee vehiculată și de candidatul pro-rus, Călin Georgescu.
Partidul AUR, în oglindă cu Putin și Georgescu. Vrea naționalizarea forțată a firmelor străine
Cătălin Ghinăraru susține că formațiunea, condusă de George Simion, un personaj extrem de controversat, interzis în Republica Moldova și Ucraina pentru legăturile sale cu Rusia lui Vladimir Putin, susține că doreșt să inițieze „negocieri” pentru recâștigarea controlului asupra unor resurse naturale privatizate în mod controversat.
Citește și: Cum vor „Partidele lui Putin“ să câștige simpatia revoltaților din România
„Nu e vorba de naționalizarea pe care și-o amintesc oamenii, cea din anii ’48. Naționalizarea este interzisă prin Constituție, iar dacă vrei să o faci, trebuie modificată legea fundamentală, ceea ce ar implica un referendum.
Propunerea noastră vizează răscumpărarea resurselor prin negocieri dure, nu prin confiscare”, a precizat Ghinăraru.
Citește și: Călin Georgescu, aliniat Kremlinului. Vrea „naționalizarea” companiilor străine, exact ca Putin
Precedent istoric reînviat de rusofili: căile ferate din secolul XIX
Economistul de la AUR a adus în discuție un precedent istoric pentru a susține ideea de răscumpărare.
„În anii 1870, căile ferate din Principatele Române au fost construite cu capital german și concesionate. Statul român a răscumpărat concesiunea, iar ele au devenit de stat. Același principiu poate fi aplicat și acum”, a explicat el.
„Trebuie să existe elemente de moralitate în economie. Răscumpărarea nu înseamnă preluare ostilă, ci găsirea unei „soluții echitabile”, chiar dacă asta implică negocieri dure, la negocieri dificile”, a mai spus Ghinăraru.
Citește și: Fost ambasador SUA, despre pericolul Georgescu: SUA, îngrijorate de ingerințele străine din alegeri
Avertisment din partea economiștilor
Declarațiile controversate, în oglindă cu declarațiile rusofilului Călin Georgescu vin pe fondul temerilor exprimate de economiști și analiști care avertizează că o guvernare a AUR ar putea duce la tensiuni uriașe cu Uniunea Europeană și la deteriorarea mediului de afaceri din România.
Citește și: Călin Georgescu refuză directiva Trump privind alocarea a 2% din PIB pentru NATO: Nu mă interesează
De asemenea, scepticismul în rândul investitorilor străini ar putea crește, având în vedere complexitatea și sensibilitatea unui astfel de demers, iar asta s-ar traduce printr-o criză fără precedent. Sute de mii de locuri de muncă pierdute, șomaj extrem de ridicat, prețuri uriașe în toate sectoarele.
Citește și: Călin Georgescu recunoaște legăturile și întâlnirile cu "creierul lui Putin": "Îl cunosc pe Dughin"
Reprezentanții AUR susțin că naționalizarea unor resurse și companii strategice cu capital străin este necesară pentru „redobândirea suveranității” economice a României, o temă total falsă, susțin economiștii.
Alegerea unui guvern extremist anti-european, împreună cu un președinte pro-rus ar putea devia România de la direcția pro-Vest și ar genera un șoc economic de proporții, cu efecte devastatoare asupra PIB-ului, monedei naționale și pieței muncii. Experții avertizează că un astfel de scenariu ar putea fi mai grav decât criza economică din 2008.
România riscă să piardă miliarde de euro din investiții străine, fonduri europene și împrumuturi externe dacă direcția pro-Vest este abandonată. În prezent, economia beneficiază anual de 6-8% din PIB din aceste surse financiare. Toate aceste surse vor dispărea brusc dacă ne îndepărtăm de partenerii occidentali, avertizează analiștii.
În plus, datoria publică, care reprezintă 54% din PIB, necesită refinanțări anuale de 5-8% din PIB. O eventuală criză de încredere ar îngreuna accesul la finanțare externă, forțând statul să caute alternative care ar putea fi mai costisitoare.
Impactul asupra economiei interne ar fi dezastruos. Sumele mari de bani, aflate în conturile băncilor românești, ar putea fi convertite rapid în euro sau dolari de către deponenți, generând o fugă masivă de capital din economie.
Un astfel de scenariu economic ar putea provoca o scădere a PIB-ului cu 8%, o devalorizare a leului chiar și cu 25% și pierderea a peste un milion de locuri de muncă în doar șase luni. Proiectele de infrastructură, precum construcția de autostrăzi și drumuri, ar fi complet suspendate.
Pentru a stabiliza economia, România ar fi nevoită să apeleze la un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Totuși, condițiile impuse de FMI ar putea fi brutale, cu măsuri de austeritate care ar afecta profund populația. O altă variantă, mai riscantă, ar fi obținerea de finanțare din Rusia sau din China, o decizie ce ar putea avea implicații geopolitice majore
