Legislatori ai Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale din România, reprezentat în Parlamentul României prin 19 deputați, și-au exprimat profunda îngrijorare față de amenințările continue la adresa securității și stabilității regionale, provenite din partea liderilor separatiști susținuți de Moscova în țările post-sovietice.
În special, și-au declarat sprijinul pentru eforturile Azerbaidjanului de a acționa în conformitate cu dreptul internațional pentru a sancționa liderii mișcării separatiste, susținuți timp de decenii de Kremlin.
Grupul Minorităţilor Naţionale se pronunţă pentru sancţionarea liderilor separatişti pro-Kremlin
“Procesele judiciare împotriva fostului așa-numit ministru de stat al republicii autoproclamate, Ruben Vardanyan, și altor lideri separatiști, inclusiv Araik Harutiunian, trebuie să devină un exemplu de sancționare justă pentru decenii de activități anticonstituționale susținute de Kremlin în Caucaz și Europa”, au menționat legislatorii în declarație.
Ei susțin că “prin inițierea proceselor judiciare împotriva liderilor separatiști din Karabah, se oferă un exemplu comunității internaționale, un semnal clar pentru cei care continuă să submineze suveranitatea propriilor state în favoarea Kremlinului: responsabilitatea este inevitabilă, iar pedeapsa nu poate fi evitată.
Procesele judiciare sunt necesare împotriva tuturor celor care promovează încă politica Kremlinului în Abhazia georgiană, regiunile ucrainene Lugansk, Donețk și Crimeea, precum și în Transnistria moldovenească – teritorii pe care Kremlinul le-a transformat în zone de catastrofă umanitară.
Citeşte şi: Atac sângeros revendicat de separatiștii baluci în gară: 14 soldați și 12 civili au murit
Este timpul ca toți cei vinovați să răspundă pentru faptele lor. Separatismul și terorismul trebuie pedepsite, iar popoarele care locuiesc acolo trebuie eliberate”.
Recent, un grup de deputați ucraineni au solicitat justiție în cazul lui Ruben Vardanyan, subliniind caracterul internațional al procesului judiciar împotriva lui Vardanyan, în rolul său de reprezentant al Kremlinului în autoproclamata Republică Nagorno-Karabah.
Tribunalul Militar din Baku examinează simultan două cazuri. Primul include 15 acuzați, printre care și fostul președinte al entității separatiste, Araik Arutiunian.
Citeşte şi: Separatism și terorism: la Baku este judecat „portofelul Kremlinului” Ruben Vardanyan
Separat, este analizat dosarul lui Ruben Vardanyan, miliardar rus cunoscut drept „portofelul lui Putin”, care în perioada 2022-2023 a condus guvernul NKR sub îndrumarea Kremlinului.
Printre acuzațiile aduse de partea azeră liderilor separatiști se numără crime grave precum genocidul, deportarea, persecuțiile pe motive politice și etnice, terorismul și încălcări grave ale drepturilor omului.
Cu toate acestea, faptele comise de Ruben Vardanyan au fost considerate de instanță drept necesar a fi examinate separat, deoarece infracțiunile sale, se pare, implică un număr mult mai mare de persoane, depășesc cu mult limitele regiunii Caucazului de Sud și au o amploare și mai impresionantă.
Vardanyan, fondator Troika Dialog
Să reamintim că Ruben Vardanyan este cunoscut ca fondator al grupului de companii „Troika Dialog”, care, conform unei anchete realizate de OCCRP, a transferat în secret fonduri către prieteni apropiați ai lui Putin în perioada 2006-2013.
În total, prin conturile rețelelor offshore ale firmelor lui Vardanyan au trecut peste 4,6 miliarde de dolari americani.
Ruben Vardanyan a fost adesea în atenția principalelor mass-media occidentale. Washington Times l-a numit direct pe Vardanyan „un om apropiat de Putin”.
Omul Kremlinului
Newsweek a scris că acesta „reprezintă interesele Kremlinului”. În mod similar, Forbes a menționat despre el că „se bucură de binecuvântarea Moscovei”, iar Politico l-a descris drept „un om al Kremlinului”.
Încă în 2019, cu mult înainte ca Vardanyan să fie „numit” de Kremlin în funcția de lider al NKR, un grup impresionant de deputați ai Parlamentului European a cerut Uniunii Europene să impună sancțiuni împotriva acestuia.
Grupul Minorităţilor Naţionale se pronunţă pentru sancţionarea liderilor separatişti pro-Kremlin - Foto: Profimedia Images
În 2022, Vardanyan, alături de alți apropiați ai lui Putin, a fost inclus în proiectul noilor sancțiuni ale SUA. În același an Vardanyan a fost adăugat pe listele de sancțiuni ale Ucrainei.
A renunţat la cetăţenia rusă
În 2023, Ruben Vardanyan a fost introdus în baza de date „Mirotvoreț” a Serviciului de Securitate al Ucrainei, cu o formulare expresivă: „complice al ocupanților și teroriștilor ruso-fasciști”, care trebuie reținut imediat și predat autorităților de aplicare a legii din Ucraina sau din țările NATO.
În toamna anului 2022, Vardanyan a renunțat la cetățenia rusă și a acceptat funcția de șef al guvernului așa-numitei NKR nerecunoscute. Potrivit lui, această decizie a fost dictată de necesitatea de a „sprijini armenii din Karabah”.
Este evident, însă, că, în realitate, scopul era să creeze, în interesul Kremlinului, un contrabalans față de premierul armean pro-european Nikol Pașinian.
Pe lista neagră
Vardanyan s-a implicat atât de mult în critica la adresa prim-ministrului Armeniei, încât a ajuns inclus pe lista neagră a Televiziunii Publice din această țară.
În 2023 s-a aflat că, pe lângă legăturile strânse cu Kremlinul, Vardanyan are conexiuni și cu regimul ayatollahilor din Iran. Iată ce a scris The Washington Times despre acest subiect:
„Legăturile sale cu Iranul pot fi urmărite prin intermediul Fondului Gorceakov din Rusia, care organizează evenimente în diverse țări, inclusiv în Armenia, cu participarea unor vorbitori aprobați de guvernul de la Teheran.”
Demers absurd
În 2024, două dintre principalele canale de propagandă ale Rusiei, Sputnik și RBC, au raportat că Vardanyan a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace pentru „promovarea inițiativelor pașnice”.
Absurditatea acestui demers a atras din nou atenția parlamentarilor din țările europene: de această dată, 12 deputați români au semnat o scrisoare adresată Comitetului Nobel, cerând excluderea candidaturii lui Vardanyan din lista nominalizaților.
Cereri similare au fost formulate și de 71 de parlamentari lituanieni, 21 letoni și 18 ucraineni. Deoarece politica Comitetului Nobel nu permite discutarea nominalizaților la premiu în niciun context, din păcate, nu a existat o reacție oficială la numeroasele apeluri.
Nici o îndoială
Cu toate acestea, acum, când autoritățile din Baku au promis să facă procesul împotriva lui Vardanyan deschis pentru mass-media, vom putea, în sfârșit, să obținem o evaluare obiectivă a activității uneia dintre cele mai controversate figuri ale mișcării separatiste din spațiul post-sovietic și a creatorului unei rețele de companii prin care Kremlinul a spălat active de miliarde.
Desigur, vinovăția lui Vardanyan față de Azerbaidjan și poporul său urmează să fie confirmată de instanță.
Totuși, nu există nicio îndoială că, având în vedere extinderea geografică, amploarea intereselor și nivelul jucătorilor geopolitici implicați în activitățile lui Vardanyan, rezultatele anchetei vor stârni un interes considerabil și vor arăta cine mai are încă interes să protejeze fostul „portofel al lui Putin”.
Sperăm că acest proces judiciar va deveni și un exemplu pentru mai multe state post-sovietice, cum ar fi Georgia, Ucraina și Moldova, unde activitatea de diversiune a separatiștilor pro-Kremlin rămâne o amenințare serioasă la adresa securității naționale.
