„În felul acesta, Parlamentul rămâne cu rol decorativ, iar decizia se mută la CSAT. E primul pas spre dictatura militară”, argumentează sursele citate.
Aleşii sunt nemulţumiţi de faptul că proiectul de lege nu se rezumă doar la măsuri de mobilizare în condiţii de atac militar, ci se extinde şi la crize de mediu sau crize politice.
“E foarte vag proiectul de lege. Dacă avem din nou o situaţie în care nu e guvern două luni, ne putem trezi că preia conducerea acel Centru Naţional militar de comandă, aflat în subordinea CSAT. Eu înţeleg că Parlamentul nu are o cotă de încredere foarte ridicată, dar nu putem să ne batem joc de democraţie”, susţine unul dintre juriştii PSD.
Citește și: PROIECT. În caz de război, toți bărbații între 18 și 65 de ani pot fi „încorporaţi și concentraţi”
Deşi Parlamentul ar fi trebuit să adopte în procedură de urgenţă proiectul legislativ, discuţiile s-au amânat pentru săptămâna viitoare, arată news.ro.
”Proiectul trebuie rescris cap-coadă. Spre exemplu, nici măcar procedura de ridicare a stării de criză nu este detaliată în proiect. Totul se învârte în jurul CSAT”, susţin sursele citate.
Încorporarea bărbaților peste 18 ani la război, contestată din Parlament. „E dictatură militară”
Conform proiectului, situaţia de criză este definită ca fiind "situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acţiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate".
Situaţiile de criză cu impact asupra securităţii pi apărării naţionale sunt gestionate de MApN, în condiţiile prevăzute în proceura de coordonare a răspunsului de criză, aprobată prin hot-rîre a CSAT.
Proiectul poate fi consultat integral AICI
Conform proiectului, cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetăţenii încorporabili, recruţii, precum şi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste între 35 şi 63 de ani.
Proiectul conţine şi prevederi referitoare la cetăţenii incorporabili şi rezerviştii care nu au domiciliul în ţară.
