Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, o cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 1/1996.
Consultă aici textul cererii de reexaminare
"Parlamentul nu poate face abstracţie de existenţa unei serii de deficienţe sau insuficienţe de redactare ce afectează claritatea, previzibilitatea şi accesibilitatea normei juridice. Considerăm că aceste aspecte trebuie supuse atenţiei autorităţii legiuitoare, reanalizate de către aceasta şi corectate.
Modificările aduse legii prevăd că, pentru a fi numit în calitate de preşedinte al Consiliului Concurenţei, persoana propusă "trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială", iar această sintagmă are "un conţinut neclar şi permite arbitrariul în aplicarea normei".
Nu se prevede o procedură distinctă pentru alegerea preşedintelui Consiliului Concurenţei în raport cu ceilalţi membri.
În privinţa modificărilor aduse la modul de declanşare a unei investigaţii la sesizare, legea supusă reexaminării naşte o serie de neclarităţi şi confuzii, nefiind corelată cu alte prevederi ale legii în vigoare. Astfel, se creează o confuzie nepermisă între plângeri şi sesizări, dar şi cu privire la regimul investigaţiilor care se declanşează din oficiu, modificarea adusă art. 19 alin. (3) din Legea concurenţei, prin care declanşarea investigaţiilor în baza motivaţiei şi indiciilor prezentate de direcţiile de specialitate lăsând să se înţeleagă că declanşarea din oficiu a acestora este lăsată la latitudinea preşedintelui Consiliului Concurenţei, contrar modului de funcţionare a autorităţii de concurenţă, conduse de un organ colegial de adoptare a deciziilor.
Eliminarea funcţiei de director general şi atribuirea competenţelor acestuia unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei (raportor) nu sunt aspecte de natură să întărească garanţiile de independenţă stabilite de normele europene cu privire la activitatea de investigare a faptelor anticoncurenţiale", se mai menţionează în document.
Modificările aduse în privinţa inspectorilor de concurenţă care sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie, "pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege", pot genera "abuzuri şi investigaţii de tip "fishing expedition", interzise de jurisprudenţa europeană".
Stabilirea cuantumului amenzilor ce vor fi aplicate de Consiliul Concurenţei - aceste prevederi contravin dispoziţiilor art. 15 din Directiva ECN+, potrivit cărora cuantumul maxim al amenzii care poate fi impus pentru fiecare încălcare a articolului 101 sau 102 din TFUE nu poate fi stabilit la un nivel mai mic de 10% din cifra de afaceri mondială totală a întreprinderii în cauză.
Dispoziţiile legii supuse reexaminării trebuie reanalizate şi din perspectiva respectării de către România a obligaţiilor rezultate din actul aderării, din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu ce au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.
Prin modificările aduse în privinţa alegerii preşedintelui, vicepreşedinţilor şi consilierilor de concurenţă, se trece de la o procedură de numire ce implică patru autorităţi - respectiv preşedintele României, Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenţei, Guvernul României şi comisiile de specialitate ale Parlamentului - la o procedură de numire ce implică strict decizia Parlamentului reunit în şedinţă comună şi propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere. Numirea membrilor Consiliului Concurenţei de către preşedintele României, implicarea Guvernului, a comisiilor parlamentare şi a Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei reprezintă un mecanism care asigură un sistem de checks and balances în această procedură de numire, o garanţie pentru independenţa membrilor şi eliminarea influenţelor politice în numirea acestora".
