Legea privind activitatea Institutului Român pentru Drepturile Omului, sesizată la CCR de Iohannis

Şeful statului arată în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, că această lege i-a fost transmisă de către Parlament în vederea promulgării pe 6 iulie şi că actul normativ contravine mai multor prevederi din Constituţie.

El indică faptul că prin sintagma "instituţie publică de interes naţional, autonomă şi independentă faţă de orice autoritate publică", dar şi prin prevederile referitoare la obiectul de activitate al institutului, scopul pentru care a fost creat, modalitatea de desemnare a conducerii, precum şi a atribuţiile şi modul de funcţionare a acestuia legea este neclară şi lipsită de predictibilitate.

"Analizând modificările aduse Legii nr. 9/1991, prin raportare la conferirea unui statut de autoritate administrativă autonomă, observăm lipsa oricăror prevederi referitoare la actele acestei autorităţi şi, implicit, la exercitarea prerogativelor de putere publică. Altfel spus, lipsa acestui aspect esenţial, care ar fi trebuit să fie văzut de legiuitor în legătură intrinsecă cu dispoziţia normativă de înfiinţare, conduce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie prin raportare la prevederile art. 117 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. Având în vedere că, la art. I pct.1 din legea criticată, IRDO este calificat ca o instituţie publică de interes naţional, chiar dacă autonomă, dar fără prerogative de putere publică, apreciem că legea ar fi trebuit adoptată ca lege ordinară, însă în acest caz ar fi trebuit dezbătută şi adoptată în calitate de Cameră decizională, de Camera Deputaţilor", se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Şeful statului consideră că IRDO este o instituţie publică de interes naţional, cu profil ştiinţific şi de informare în domeniul drepturilor omului având în vedere statutul institutului, obiectul său de activitate, scopul pentru care a fost creat, precum şi entităţile cu care institutul colaborează în vederea realizării menirii sale.

"Cu toate că domeniul reprezentat de efectuarea de cercetări privind diverse aspecte ale promovării şi respectării drepturilor omului în România şi pe plan internaţional poate fi circumscris unui anumit interes public, legiuitorul nu a acordat statut de utilitate publică şi nici nu a autorizat institutul să presteze un serviciu public", spune Iohannis.

Şeful statului susţine că prin modificările aduse în lege rolul instituţiei devine unul neclar.

El arată şi că atribuţia IRDO care vizează: "menţinerea şi funcţionarea unui centru de documentare şi consultare, conţinând texte de convenţii internaţionale, legi, documente, studii şi publicaţii referitoare la drepturile omului, precum şi oferirea de consultanţă specializată în domeniu" este neclară.

"Din formularea atribuţiei IRDO criticate, pe lângă modul lacunar de reglementare, care nu precizează în mod explicit ce forme îmbracă această consultanţă, respectiv ce anume activităţi concrete implică din partea IRDO, apreciem că oferirea de consultanţă specializată în domeniul drepturilor omului reprezintă o formă de consultanţă juridică ce intră în contradicţie atât cu Legea nr. 51/1995, cât şi cu jurisprudenţa amintită a Curţii Constituţionale", se menţionează în sesizarea de neconstiuţionalitate.

Preşedintele Iohannis arată şi că prevederea conform căreia IRDO are printre atribuţii şi "organizarea şi coordonarea programelor de formare în domeniul drepturilor omului, destinate îndeosebi acelor categorii de persoane care au răspunderi speciale pentru protecţia drepturilor omului sau pentru cunoaşterea problematicii drepturilor omului în rândurile unor largi categorii ale populaţiei" nu îndeplineşte cerinţele privind calitatea legii şi intră în contradicţie cu rolul şi atribuţiile Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP).

El indică faptul şi că atribuţia de a asigura consultanţă în elaborarea şi implementarea proiectelor care au ca tematică problematica drepturilor omului este lipsită de claritate, contrar standardelor de calitate a legii dezvoltate prin raportare la Constituţie. Pe de o parte, şeful statului menţionează că este neclară sfera beneficiarilor consultanţei oferite de IRDO - doar autorităţi publice sau şi alte categorii de persoane fizice sau juridice (organizaţii neguvernamentale, societăţi comerciale). Pe de altă parte, din modul de formulare a acestei atribuţii, este neclar dacă această consultanţă este una oferită în mod gratuit celor care o solicită cu privire la elaborarea şi implementarea proiectelor care au ca tematică problematica drepturilor omului, mai susţine Iohannis.

Şeful statului precizează şi că prevederea conform căreia "IRDO poate oferi, la cerere, consultanţă în procesul de aderare, ratificare şi de implementare a instrumentelor internaţionale privind drepturile omului, precum şi în ceea ce priveşte aplicarea recomandărilor europene sau internaţionale cu privire la drepturile omului" trebuie să fie corelată cu dispoziţiile Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Preşedintele Iohannis critică în sesizare şi prevederile referitoare la Consiliul general al IRDO, respectiv aparatul propriu de specialitate al instituţiei.

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului este neconstituţională în ansamblul său.