Social-democrații l-au ținut mai mulți ani în fotoliul de premier, iar din 2014 l-au adus în poziția nr.2 în statul român, cea de președinte al Senatului. Acum, Tăriceanu negociază dur cu Liviu Dragnea o candidatură la funcția de președinte al României.
Neobișnuit este faptul că cel mai mare partid din România, PSD este dispus să nu aibă candidat la funcția de președinte al României și-l roagă pe Tăriceanu să accepte sprijinul său. De altfel, sondajele arată că mulți alegători social-democrați l-ar sprijini pe fostul liberal. Și mai neobișnuit este faptul că președintele ALDE are ezitări în a accepta să candideze cu sprijinul PSD.
Firea: „Au aplaudat 2-3 oameni“
La 1 septembrie, după reuniunea Comitetului Executiv al PSD, Dragnea a anunțat că n-ar fi interesat de o candidatură la președinția României. Ar fi pentru prima oară în istoria de după decembrie 1989 că acest partid nu are un candidat pentru Cotroceni. „În opinia mea trebuie să adoptăm hotărârile (...) să avem un candidat comun la alegerile prezidenţiale. De principiu am avut această discuţie cu domnul Tăriceanu. Încep discuţiile în partid pe care trebuie să le finalizăm într-un termen rezonabil“, a declarat Dragnea.
Gabriela Firea, aflată în plin conflict cu Dragnea, a susținut că în PSD nu există un mare entuziasm pentru susținerea candidatului ALDE. „Domnul primar de la Sectorul 3, Robert Negoiță, i-a spus domnului președinte că totul se întâmplă de la faptul că eu nu spun foarte clar și explicit că nu candidez la Președinția României și că eu sunt considerat un pericol în acest sens, deși am spus de nenumărate ori că nu candidez la Președinția României, că nu doresc să preiau partidul nici de la domnul Dragnea și nici de la alte persoane care doresc să conducă partidul - și se va dovedi că eu am avut dreptate. Și atunci domnul președinte a spus că nici el nu candidează și că împreună vom discuta posibilitatea să avem un candidat comun PSD ALDE în persoana domnului Tăriceanu, lucru care pe mine mă bucură, dar vreau să vă relatez, de asemenea, un detaliu important: au aplaudat doar 2-3 oameni din sală“, a relatat Firea discuția din ședința Comitetului Executiv al PSD din 1 septembrie.
Ideea unui candidat ALDE susținut de PSD este vehiculată de mai multă vreme de către Dragnea. „Am vorbit cu domnul Tăriceanu și am convenit că orice variantă este deschisă, însă o s-o pitrocim foarte bine și vom vedea care e varianta cu cea mai mare șansă de reușită. Va fi o decizie rațională, nu bazată pe orgolii, pe dorințe găunoase, ci pe dorința de a câștiga. Pentru noi e important ca Alianța PSD-ALDE să câștige prezidențialele“, afirma Dragnea, la 22 iulie.
„Stau și mă întreb“
Tăriceanu a reacționat de fiecare dată prudent la ofertele PSD. „Nu suntem pe poziţii divergente în această chestiune şi nici nu cred că vom fi. Avem suficientă experienţă politică pentru ca la momentul potrivit să luăm decizia optimă. Nu este luată o decizie definitivă, pentru că alegerile prezidenţiale sunt la peste un an de zile de acum înainte. Cred că trebuie să ne concentrăm mai mult pe subiecte care ţin de agenda cetăţeanului“, declara el, la 2 septembrie.
Totuși, când această candidatură nu era legată de susținerea PSD, Tăriceanu era mult mai ferm: „De foarte multe ori stau şi mă întreb cum ar trebui să fie mandatul de preşedinte, cum aş face eu mandatul de preşedinte, ce trebuie să fac pentru România“.
Tensiuni la legea offshore
Declarațiile tandre ale lui Dragnea către Tăriceanu vin după o lungă perioadă de răceală între cei doi. Ce l-a supărat pe președintele ALDE, potrivit unor surse Newsweek:
Forma adoptată de Camera Deputaților, la presiunea lui Dragnea, la legea offshore, complet diferită de cea de la Senat, unde ALDE și-a impus interesele. Tăriceanu a mai fost implicat într-un scandal legat de concesiunile perimetrelor offshore, fiind acuzat de Emil Boc că a favorizat compania Sterling.
Faptul că Dragnea și-a impus oamenii în poziții dorite de ALDE și a favorizat PSD, la împărțirea sferelor de influență.
În primăvară, cei doi nu își mai vorbeau, iar Tăriceanu își anunța prietenii că a rupt orice legătură cu Dragnea. Pe de altă parte, liderul PSD era complet nemulțumit de ezitările lui Tudorel Toader.
Public, cei doi s-au contrazis pe o serie de subiecte sensibile, dar fără să se atace reciproc. Astfel, ALDE s-a opus intenției PSD care dorea ca persoanele înscrise în pilonul II de pensii să facă o cerere scrisă pentru a rămâne în acest sistem, altfel vor fi trecuți automat în Pilonul I.
Diferențe de opinie au avut loc și atunci când s-a discutat sesizarea CCR în legătură cu un posibil conflict între Executiv și DNA, care pornise ancheta în dosarul Belina. Până la urmă, chiar președintele Senatului a sesizat CCR și a pierdut: procurorii anti-corupție au acționat legal atunci când au pornit cercetările în acest dosar. De luni întregi, Tăriceanu dă răspunsuri evazive atunci când este întrebat ce opinie are despre o posibilă suspendare a președintelui Iohannis.
În plus, în ianuarie 2018, președintele ALDE a susținut că UDMR ar trebui invitat la guvernare, ceea ce PSD a refuzat, susținând că are deja suficientă susținere parlamentară.
Recent, Dragnea a lansat o amenințare voalată către Tăriceanu: “Postul de preşedinte al Senatului ar fi un post care ar reveni PSD, dar a fost decizia noastră de la început să-l susţinem pe domnul Tăriceanu“.
Toader ezită să-l amnistieze pe liderul PSD
Cheia problemelor lui Dragnea pare că se află la ministrul Justiției, Tudorel Toader, susținut de ALDE. Dragnea a cerut o ordonanță de urgență prin care să fie amnistiați cei condamnați în baza unor probe strânse în baza protocoalelor dintre parchete și SRI. Toader nu a respins posbilitatea, dar a sugerat că o astfel de variantă ar trebui să fie legiferată de către Parlament. În plus, el a indicat și o altă variantă, mult mai complicată: toți cei care se consideră afectați de aceste protocoale să poată cere redeschiderea proceselor. „La Ministerul Justiției nu există nici în discuție, nici în elaborare sau avizare un proiect de act normativ - lege sau OUG - referitor la amnistie și grațiere“, a spus ministrul. Surse din PSD susțin că Dragnea a reacționat violent la această declarație și ar fi amenințat cu destituirea acestuia.
REZISTENȚĂ. Mereu lângă Putere, Tăriceanu a colaborat și cu Victor Ponta, când acesta era prim-ministru“Neapartenența la PSD nu e o piedică pentru domnul Toader, ci doar acțiunea și activitatea, așa cum e și în cazul altor miniștri“, a declarat Dragnea despre ministrul susținut de liderul ALDE. În plus, într-o emisiune la Antena 3, liderul social-democrat i-a dat lecții de etică ministrului Justiției, spunând că o amnistie n-ar fi un act de clemență, ci un act de dreptate față de cei condamnați pe nedrept, urmare a protocoalelor dintre SRI și DNA sau Parchetul General.
O carieră pe spinarea PSD
Din 2007 până acum, Călin Popescu Tăriceanu a fost menținut sau a fost numit în cele mai importante funcții în stat cu ajutorul PSD. Niciodată el și partidul său nu au deținut o majoritate în Parlament, dar Tăriceanu a maximizat poziția PNL de „partid-balama“ și și-a asigurat un mandat de premier și două mandate de președinte al Senatului. Singurul moment în care Tăriceanu s-a separat de formațiunea social-democrată a fost în iarna lui 2008, când a refuzat să formeze, ca lider al PNL, o majoritate cu PSD. El ar fi respins această coaliție pentru că PSD-ul lui Geoană nu era de acord să îl mențină în poziția de premier.
Ruptura oficială de Băsescu
În 2007, Tăriceanu i-a scos din guvern pe membrii PDL – alături de care câștigase alegerile din 2004 – și a rămas premier fiind sprijinit de PSD-ul lui Mircea Geoană. La 3 aprilie 2007, guvernul minoritar Tăriceanu, sprijinit oficial doar de PNL și UDMR, a fost votat cu ajutorul parlamentarilor social-democrați. În mai 2007, liberalii s-au alăturat demersului de suspendare a președintelui Băsescu, demers care însă a eșuat. Tăriceanu a supraviețuit la nu mai puțin de două moțiuni de cenzură, în 2007, iar o a treia, depusă în octombrie 2008, nu a mai fost dezbătută.
Războiul declanșat în 2005-2006 între Traian Băsescu și Tăriceanu a continuat până-n 2014, când Elena Udrea a depus plângere la parchet, în scandalul bilețelului roz, din 2005. Atunci, premierul i-a cerut șefului statului să-l salveze pe prietenul său Dinu Patriciu: „1. Dragă Traian, îţi trimit alăturat un document redactat de Petromidia în legătură cu cercetările care au loc. 2. Dacă ai ocazia, să vorbeşti la Parchet despre subiect?“
Ponta și Dragnea îl fac nr. 2 în stat
În martie 2014, Călin Popescu Tăriceanu l-a înlocuit pe Crin Antonescu de la președinția Senatului cu ajutorul PSD-ului lui Victor Ponta. La acel moment, Tăriceanu demisionase deja din PNL, în semn de protest față de ruperea, de către Antonescu, a USL. Ponta sugera, la acel moment, că ar putea să-i ofere lui Tăriceanu chiar poziția de premier, după ce el va ajunge președintele României. „Am propus şi consider ca fiind cea mai bună soluţie de prim-ministru pe preşedintele Partidului Liberal, domnul Călin Popescu Tăriceanu, care este fondator, alături de colegii săi, ai Uniunii Social Liberale (USL) şi care garantează faptul că principiile care au stat la baza USL, schimbarea regimului Băsescu, echilibrul social, dezvoltarea economică, vor fi continuate şi în 2015 şi 2016“, promitea Ponta, în noiembrie 2014.
În 2016, PSD-ul lui Liviu Dragnea i-a oferit din nou poziția nr.2 în stat.
Sondajele PSD îl favorizează pe Tăriceanu
La ședința din 21 septembrie a Comitetului Executiv al PSD, vicepreședintele PSD Adrian Țuțuianu a prezentat un sondaj, realizat chiar la cererea acestui partid, în care se arată că Tăriceanu are cele mai mari șanse să intre în turul doi al prezidențialelor, într-o competiție cu un candidat anti-PSD, cel mai probabil Iohannis.
„Klaus Iohannis domină competiția electorală în primul tur, obținând un scor de două ori mai mare decât al candidatului de pe locul 2 (Tăriceanu) și mai mult decât scorul combinat al celorlalți doi candidați din zona anti-PSD (Kövesi + Cioloș). Surpriza o reprezintă locul doi. Deși PSD este în mod constant partidul cu cele mai multe voturi politice în sondaje, totuși candidatul PSD Liviu Dragnea nu obține decât locul cinci, la distanță considerabilă de ceilalți. Locul doi este ocupat de Călin Popescu Tăriceanu, prezentat în sondaj ca fiind candidat din partea ALDE (candidatură separată de PSD). În ciuda acestei candidaturi separate, rezultă că voturile electoratului PSD se îndreaptă mai degrabă spre Tăriceanu decât spre candidatul propriu, Liviu Dragnea“, se arată în concluziile sondajului efectuat la comanda PSD.
Totuși, acest sondaj nu a măsurat șansele Gabrielei Firea, în turul I al prezidențialelor, dacă ar intra în această competiție. Studiul sociologic măsoară însă o posibilă confruntare dintre Firea și probabilii candidații anti-PSD – Iohannis, Cioloș sau Kövesi - și arată că ea ar pierde în oricare din aceste variante. Și Tăriceanu ar fi înfrânt de oricare dintre aceștia trei.
„IOHANNIS – TĂRICEANU. Ecart de aproape 25 de puncte, în creștere.
KÖVESI – TĂRICEANU. Inițial ușor avans al lui Kövesi, situație aproape de egalitate. În prezent avans în creștere al lui Kövesi. Ecart de 12 puncte.
CIOLOȘ - TĂRICEANU. Până la demiterea lui Kövesi, egalitate. După, ușor avans al lui Cioloș. Și aceasta o variantă echilibrată. Ecart de 5 puncte“, explică autorii sondajului.
În schimb, datele arată că ALDE nu ar intra, azi, în Parlament, având un scor de 4%: „ALDE: Evoluție oscilantă în intervalul 5%-10%. Din nou sub 10%. Din nou sub 5%. Semn de electorat nefidelizat“.
Potrivit autorilor sondajului, vara lui 2018 a fost caracterizată de o mobilizare punctuală datorată celor două evenimente puternic emoționale, îndeosebi pentru tabăra anti-PSD: demiterea Laurei Codruța Kövesi și manifestațiile anti-PSD de pe 10 august.
