Gheorghiu a prezentat principalele priorități în domeniu, între care debirocratizarea ministerului și reducerea numărului de demnitari, restructurarea direcțiilor județene pentru a reduce barierele birocratice, dezvoltarea rețelei Institutului Cultural Român (ICR), digitalizarea patrimoniului cultural, revizuirea legislației în domeniul finanțării activităților culturale, corelarea legislației drepturilor de autor la legislația europeană, corectarea inechităților de salarizare, reintroducerea de cercetător pentru specialiștii din muzee implicați în activitățile de cercetare, reluarea procesului de includere a sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.
„Fiind un Cabinet pentru un an, obiectivele mele sunt pe termen scurt și mediu. Trebuie asigurat un echilibru între protejarea patrimoniului și încurajarea creației culturale. În România statul rămâne un concurent neloial al pieței de evenimente și produse culturale. Lipsesc programe de dezvoltare a educației artistice și culturale la nivelul învățământului preuniversitar”, a declarat Gheorghiu.
Potrivit acestuia, cultura necesită o reglementare urgentă, editurile nu beneficiază de programe și politici, lipsa investițiilor se resimte și în domeniul muzeelor, iar cinematografia se confruntă cu lipsa unui sprijin real.
„Conservarea patrimoniului istoric este o resursă esențială pentru dezvoltarea socială și economică. Patrimoniul cultural și cultura contemporană trebuie privite unitar. Ne propunem revizuirea adecvată a legislației din domeniu. Nu trebuie să existe interese politice în domeniul cultural. Ministerul se va baza pe o structură de parteneriate”.
Bogdan Gheorghiu s-a încurcat de câteva ori în timp ce a citit prezentarea, el cerându-și scuze la un moment dat și spunând că este din cauza emoțiilor.
