Legii resurselor hidrominerale (pusă în dezbatere publică în februarie a.c. și care urmează să reglementeze activitățile de valorificare a apei), Ministerul Justiției i-a dat aviz nefavorabil și a întors de patru ori proiectul în ședințele de guvern (sprijinindu-se pe 60 de pagini de observații). Importanța legii reiese și din aceea că, inițial, a fost vorba de un proiect de OUG, tocmai pentru a tranșa rapid chestiunea.
Omul cu legea: Ică Voinea
În preajma premierului Viorica Dăncilă se află un personaj care are ca misiune grăbirea acestei legi: Florea (Ică) Voinea, fost deputat de Dolj, apropiat de a actualul șef al Cancelariei, Costin Mihalache (fost diplomat și ofițer SIE) și de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Ică Voinea face parte din așa-numitul "cerc de fier", alcătuit din Costin Mihalache, Andrei-Marius Diamescu (DGIA), general de informatii si contraspionaj, Anton Pisaroglu (fost bodyguard al unui mogul si partener de afaceri cu Alan Blaine Stone, fondator si fost CEO al firmei americane de apărare Circinus Defense LLC, interesată de contractele de armament)
Este Ică, nu e Iancu
Patru mărci românești - Borsec, AQUA Carpatica, Dorna – Izvorul Alb şi Bucovina – dețin cam 72% din întreaga piaţă de apă îmbuteliată, evaluată la aproape 400 de milioane de euro, potrivit unui studiu de anul trecut al Vektor Marktforschung.
Cel mai vândut brand de apă minerală este Borsec, parte a Romaqua Group, controlat de afaceriștii Octavian Crețu și Nicolae Palfi, cei doi fiind regii neîncoronați ai acestei piețe speciale din anii ‘90 încoace.
La pachet cu Birchall, deputatul PSD Iulian Iancu trebuia și el mutat de la Comisia de Servicii și Industrii, unde s-a opus mai multor proiecte de legi sau modificări dorite de anumite grupuri de interes (legea minelor, de exemplu). Astfel, lui Iancu i s-a propus poziția de vicepremier pe probleme economice, dar fără portofoliu, tocmai pentru a nu încurca și de această dată interesele unor grupuri din interiorul PSD.
Șefii de parchete, pe listă
În septembrie urmează noi numiri la vârful parchetelor, iar după a treia încercare nereușită a CSM (în iulie), procurorul Adina Florea ar putea fi confirmată în funcție la conducerea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), etichetată de multe voci drept un Gestapo al Ministerului, creat cu scopul de a-i intimida pe magistrații incomozi politic.
În contextul alegerilor prezidențiale, dar și pe termen mediu (anul viitor urmează și alegerile locale), oamenii lui Dragnea din instituții cheie dau ultimul asalt toamna aceasta pentru a mai păstra pârghii în Ministerul Justiției iar incomozii trebuie îndepărtați.
Miza: eliberarea greilor din pușcării
Curtea Constituțională a respins pe 29 iulie, pentru a doua oară, modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR codului penal, respectiv celui de procedură penală așa că actele normative s-au întors la Parlament. Pachetul legislativ a fost returnat fără un punct de vedere din partea Ministerului Justiției, condus de Birchall la acel moment, care nu a fost de acord cu anumite modificări privind eliberarea condiționată. Potrivit surselor noastre, în proiectul de lege au fost plantate prevederi privind eliberarea condiționată care l-ar favoriza pe Dragnea, Mazăre și pe alți pesediști aflați după gratii.
