În România, există încă străzi și obiective administrative care poartă numele unor criminali de război condamnați pentru crime împotriva populației rome și evreiești, constată un raport al Ministerului de Externe rus privind „eroizarea nazismului, răspândirea neonazismului...”
„Numele criminalului de război și tovarăș de arme al lui Hitler, Mareșal I. Antonescu, este dat pe străzile din Bechet (Olt), 1 Decembrie (Ilfov), Râmnicu-Sărat (Buzău), Mărășești (Vrancea). O stradă din Cluj-Napoca a fost numită în cinstea comandanților uneia dintre subdiviziunile mișcării legionare profasciste R[adu] Gyr-Demetrescu (condamnat în iunie 1945 pentru crime de război).
Străzile din București și Aiud, precum și colegiul tehnologic din capitala României poartă numele viceministrului de finanțe al Guvernului I. Antonescu - M[ircea] Vulcănescu (condamnat la 9 octombrie 1946 pentru crime de război). Comemorarea Ministrului Propagandei al Guvernului I. Antonescu - N[ichifor] Crainic (condamnat la 4 iulie 1945 pentru crime de război)”, afirmă documentul de la Moscova.
Chestiunea Forumului Democrat al Germanilor din România
Kremlinul amintește de faptul că, în decembrie 2020, primarul USR al Sectorului 2 din București, Radu Mihaiu, a lansat o campanie de redenumire a pieței numită după Mareșalul Uniunii Sovietice Tolbukhin, susținând că liderul militar rus „nu s-a limitat la eliberarea României de fascism”, dar „armata sub conducerea sa a adus o contribuție decisivă la instaurarea regimului comunist”.
Documentul afirmă că Radu Mihaiu a fost susținut de „presa anti-rusă”. În plus, Moscova e deranjată de faptul că în martie 2019, 28 de parlamentari ai USR au prezentat o propunere de adoptare a unui proiect de lege „interzicând organizațiile și simbolurile comuniste”.
Dar punctul cel mai sensibil din raportul Ministerului de Externe se referă la Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), organizație condusă în trecut de președintele României Klaus Iohannis.
„Întrebări serioase ridică succesiunea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), care reprezintă interesele minorității germane care trăiesc în țară.
În conformitate cu decizia Judecătoriei Sibiu din 28 mai 2007, FDGR a fost recunoscută drept succesor legal al filialei românești a «Grupului Etnicilor Germani» nazist, care, în conformitate cu decretul Regelui Mihai nr. 485 din 7 octombrie 1944, a fost interzisă și a încetat să mai existe.
În baza hotărârii judecătorești sus-menționate, FDGR a început restituirea bunurilor pierdute după 1944. Peste 100 de obiecte imobiliare din județul Sibiu sunt supuse restituirii.
Acest proces se desfășoară cu sprijinul direct al președintelui țării – fostul președinte al FDGR K[laus] Iohannis (președintele României din 2014).
În ciuda faptului că FDGR nu aparține unor organizații radicale și extremiste, schema implementată de transfer de proprietate cu ajutorul unui astfel de mecanism legal poate fi aplicată foștilor activiști ai mișcării legionare și membrilor guvernului lui I. Antonescu.
Acest lucru ar putea crea un precedent periculos pentru restituirea proprietăților confiscate pe baza acuzațiilor de crime de război împotriva foștilor proprietari”, menționează raportul Ministerului de Externe.
Citește și: Numai patru centimetri de autostradă, construiți, după 1989, pentru fiecare român. În Moldova, zero
Rusia, preocupată de problemele minorităților din România
Moscova afirmcă că această poveste a atras atenția publicului român.
„Într-o scrisoare deschisă, politologul și economistul român R. Golban atrage atenția asupra precedentului periculos al recunoașterii efective a organizației naziste în România. Examinările efectuate de avocații elvețieni, potrivit autorului scrisorii, indică faptul că decizia autorităților judiciare române de a recunoaște FDGR ca succesiune la organizarea Grupului Etnicilor Germani (Deutsche Volksgruppe in Rumänien) este de fapt.
O recunoaștere a unui grup nazist și o încălcare a obligațiilor Bucureștiului în baza acordurilor de pace semnate în urma celui de-al Doilea Război Mondial.
Apărătorii drepturilor omului sunt îngrijorați de situația minorităților etnice din România. Discursul de ură împotriva romilor, a reprezentanților comunităților maghiare și evreiască, precum și a musulmanilor sunt înregistrate în mass-media și pe internet”, scrie raportul Ministerului de Externe rus privind „eroizarea nazismului, răspândirea neonazismului...”.
Raportul MAE rus a fost adus în atenția publicului român de Armand Gosu, expert în spațiul ex-sovietic.
