La începutul lunii aprilie, senatoarea Diana Șoșoacă anunța, într-un dialog cu activistele anti-vaccinare Oana Lovin și Codruța Cerva, că își cere scuze Ambasadei Rusiei de la București pentru că un grup de manifestanți, conduși de alt conspiraționist, a comemorat în fața instituției masacrul de la Fântâna Albă.
Pe 1 aprilie 1941, între 2000 și 4000 de români au fost uciși de către trupele sovietice când încercau să treacă granița din URSS în România.
Întrebări periculoase
Oana Lovin, videchatista suspectată și anterior că este unul dintre instrumentele prin care Kremlinul sabotează eforturile autorităților române de a controla pandemia de coronavirus, a anunțat pe 24 aprilie că a trimis ambasadorului Rusiei la București, Valery Kuzmin, 15 întrebări. A făcut-o în calitate de „cetățean îngrijorat și abandonat”.
Dincolo de întrebări ridicole, gen „Crede Moscova în lacrimi?” sau „Ce apreciați la poporul român”, sunt și unele cu o tentă periculoasă.
Printre acestea se numpără: „De ce prezența discretă a diplomaților Rusiei în România, în contextul în care în ultimii ani am văzut numeroși trimiși ai altor state foarte vocali și implicați în viață publică, politică, economică și juridică a României?” sau „Istoria ne-a arătat că în momente tensionate, în care omenirea a fost greu încercată, de războaie, atacuri teroriste sau chiar pandemii, statele care fac parte din aceeași civilizație și-au consolidat relațiile. Poate fi tragedia COVID-19 un moment de a se crea măcar o punte de discuții între Rusia și România, având Biseria Ortodoxă ca și liant?”
UE și NATO acuzate de toate relele atribuite Rusiei
Pe 23 aprilie, deci cu o zi înainte de anunțul postat de Oana Lovin, pe site-ul Ambasadei Rusiei la București, au apărut „Răspunsurile domnului Valery Kuzmin, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, la întrebările adresate Ambasadei”.
Pe site este precizat că răspunsurile au fost formulat cu o zi mai devreme, pe 22 aprilie.
Ce spune ambasadorul?
„Primim întrebări dacă celebra Convenție de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, semnată în urmă cu 60 de ani, este relevantă și acum. Deseori, întrebările sunt legate de motivele comportamentului «imperceptibil» al diplomaților ruși în România în comparație cu mulți colegi occidentali.
Serviciul diplomatic rus a acționat întotdeauna pe baza prevederilor Convenției de la Viena din 1961, adică normele respective ale dreptului internațional, care, în special, interzic strict ambasadelor străine și angajaților acestora să intervină în treburile interne ale acelor state în care sunt acreditate”, a răspuns Valery Kuzmin.
Ambasadorul susține că diplomații UE sau NATO sunt mai răi decât cei ai Rusiei: „Tocmai aceasta este principala diferență între comportamentul diplomaților ruși în România și activitățile colegilor străine din statele membri ale UE și NATO. Mulți dintre ei, conform instrucțiunilor directe ale guvernelor sale, consideră că este posibil să critice deschis acțiunile autorităților române sau ale altor organe de stat, ale Parlamentului, precum și să influențeze viața politică internă a României în formele diferite”.
Valery Kuzmin întoarce acuzațiile aduse Rusiei, cum că este la baza propagandei anti-Occidentale, anti-restricții și anti-vaccin din UE și din România, și susține că UE și NATO fac propagandă împotriva Rusiei.
„În același timp, atât la nivel NATO, cât și recent la nivelul Uniunii Europene, cu „rolul de ghidare” activ al Statelor Unite, campania de informare și propagandă pentru demonizarea Rusiei devine mai vizibilă. De fapt, țara noastră este acuzată de toate problemele și dificultățile cu care se confruntă „democrația liberală occidentală”. Mulți experți constată o revenire de facto la zilele Războiului Rece, deși Occidentul preferă acum să numească aceste relații în mod diferit - conflicte sau războaie «hibride»”, afirmă ambasadorul rus.
Pericolul rusesc din mintea românilor
Acțiunile Oanei Lovin și răspunsul Ambasadei Rusiei la București vin în contextul în care un sondaj publicat în luna martie, realizat de German Marshall Fund și Strategic Thinking, arată că 35,2% dintre români cred că aderarea României la UE a adus mai degrabă dezavantaje. 29,3% consideră că apartenența la NATO nu ne va ajuta.
16,9% apreciază că Rusia are mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 19,1% cred că Rusia a făcut mai mult bine României.
