Teme importante, cum sunt securitatea națională a României sau principalele linii directoare în politica externă a țării lipsesc, din păcate, de pe agenda publică în campania prezidențială.
Ofertele electorale ale candidaților le menționează, dar soluțiile pe care aceștia le propun nu sunt suficient de dezbătute public, nu sunt disecate de opinia publică, nu sunt comparate și analizate în context, pentru a stabili ce candidați propun cele mai bune soluții.
Din păcate, agenda publică a fost acaparată, în această campanie electorală, de tema instalării noului guvern. În aceste condiții, foarte multe subiecte de larg interes public au fost marginalizate.
Reproșuri
Cel care a atras tenția asupra acestui lucru este Iulian Fota, fost consilier al lui Traian Băsescu pe probleme de apărare și securitate națională. El a analizat ofertele electorale ale candidaților și a ajuns la concluzia că „mai toată lumea tratează superficial sau chiar ignoră responsabilitățile de politică externă sau securitate“.
„Am pierdut vreo două ore citind programele diferiților candidați la prezidențiale. Mai toți regretă că nu sunt premieri, de aceea și-au și făcut programe politice extinse, acoperind multe domenii, de care președintele nu răspunde și unde nu are pârghii executive.
Toți vor să fie președinte-jucător, având mari ambiții politice, ușor de citit printre rânduri. Sindromul lui Vodă este încă puternic“, a scris Iulian Fota pe Facebook.
Un reproș pe care îl aduce prezidențiabililor este că „nu face nimeni o radiografie a stării actuale a României, așa după cum mai toată lumea ignoră contextul internațional actual“.
„Cuvântul periculos, ca descriere a mediului internațional, nu apare pe nicăieri, tot așa după cum nu am văzut referiri la Rusia.
Mulți candidați nu înțeleg corect ideea de securitate națională, chiar dacă, pe ici sau colo, mai apare câte ceva despre securitate cibernetică sau energetică.
Nu apar pe nicăieri marile pericole la adresa României (lista lor a crescut în ultimul timp) și nu ne spune nimeni care este cea mai mare amenințare la adresa României“, a punctat Fota.
O bilă albă pentru Iohannis
Fostul consilier prezidențial remarcă, totuși, faptul că „cel mai închegat material“ îi aparține actualului șef al statului.
„În primul rând, este singurul care acceptă rădăcinile decembriste ale politicii actuale și își reclamă legitimitatea din atitudinile acelor zile.
La 30 de ani de la căderea comunismului, nu putem întoarce spatele acelui moment. Lupta cu post-comunismul trebuie să continue“, spune Fota.
FOTO: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Pe de altă parte, Iulian Fota remarcă faptul că președintele Iohannis „vede apartenența noastră la NATO și UE, la Occident, ca fundament al unei «Românii normale», situație pe care nu o acceptă chiar toată lumea“.
Nu în ultimul rând, șeful statului este „singurul care operează cu conceptul de politică de securitate națională, concept inexistent la toți ceilalți, chiar dacă, în Constituție, prin prisma poziției de șef al CSAT, Președintele este principalul garant al securității naționale“.
„Măcar, președintele în funcție s-a străduit să vină cu un program de prezidențiabil. Ceilalți au doar niște însăilări de cuvinte“, a conchis Fota.
Relația cu Republica Moldova
O temă insuficient dezbătută în această campanie electorală a fost relația cu Republica Moldova. Deși Klaus Iohannis a avut o întâlnire în SUA cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, iar Dan Barna a efectuat o vizită la Chișinău, parte a unui turneu ca a inclus, în perioada 30 septembrie - 5 octombrie, vizite în Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, relația României cu sora sa de peste Prut a fost un subiect marginal.
Asta, în ciuda faptului că la Chișinău s-a instalat guvernul Maia Sandu, ce reprezintă o oportunitate pentru întărirea relațiilor bilaterale.
Cu atât mai mult cu cât obiectivul pe termen scurt al celor două țări este reducerea dependenței energetice față de Rusia, consolidarea parcursului european al Republicii Moldova.
Relația cu China și Rusia
Nici în privința Chinei și Rusiei, prezidențiabilii nu s-a poziționat tranșant. În debutul campaniei, Dan Barna a făcut chiar o serie de afirmații derutante pe acest subiect.
El a militat pentru necesitatea îmbunătățirii relațiilor dintre România, Rusia și China, în special pe partea economică, declarație cel puțin ciudată având în vedere că cele două state se află în relații de rivalitate cu partenerii strategici ai țării noastre.
Potrivit lui Iulian Fota, mulți candidați
nu înțeleg ideea de securitate națională
„Sunt relaţii de diplomaţie funcţională acolo (...) Relaţiile economice sunt fundamentale şi acestea sunt de acord că trebuie menţinute şi dezvoltate pe principii foarte clare, şi aici vorbim şi de potenţiale investiţii care pot fi făcute, nu văd o problemă din punctul ăsta de vedere (...) Politic, sunt actori relevanţi pe plan mondial.
Nu putem să-i ignorăm, cum, tot aşa, nu putem să pretindem că avem vreo relaţie privilegiată, în vreun fel, cu Rusia, pentru că istoria nu ne ajută din această perspectivă’’, a spus Barna.
Ulterior, prezidențiabilul USR s-a delimitat categoric de Rusia și China, precizând că, dacă va fi președinte, România va avea cu acestea „doar relații diplomatice funcționale“.
În ceea ce-l privește pe Klaus Iohannis, acesta a făcut o vizită în SUA, prilej cu care a semnat o declarație cu președintele Donald Trump, ce conține pasaje potrivnice intereselor chinezești și rusești.
Citește analiza integrală despre campania electorală pentru alegerea președintelui României
ANALIZĂ. Campania electorală: bătălia pentru locul II
Dăncilă și Barna își dispută locul în finala cu Iohannis
Competitorii care contează în cursa pentru Președinția României
