Viorica Dăncilă (PSD) și Dan Barna (USR- PLUS) sunt cei doi candidați care își dispută intrarea în turul doi al alegerilor prezidențiale, în care se vor confrunta cu actualul președinte Klaus Iohannis.
Lupta este strânsă și este greu de prevăzut cine va fi câștigătorul, scorul celor doi în primul tur de scrutin depinzând de prea mulți factori pentru a putea fi cuantificat exact.
Cert este că evenimentul politic care va influența ierarhia în cursa prezidențială este căderea guvernului Viorica Dăncilă, urmare a moțiunii de cenzură depuse de opoziție.
Instalarea noului guvern a acaparat agenda publică în plină campanie electorală pentru prezidențiale și a obstrucționat transmiterea mesajelor de către candidați. Mai mult, evenimentele în derulare au influențat mutările partidelor și comportamentul electoratului.
Efectele căderii guvernului au fost analizate, pentru Newsweek România, de către sociologul Bruno Ștefan, șeful Biroului de Cercetări Sociale (BCS).
„Președintele Klaus Iohannis va contabiliza răsturnarea guvernului Vioricăi Dăncilă ca pe un succes, el fiind un susținător declarat al moțiunii de cenzură. Reproșurile că a acceptat instalarea celui de-al treilea guvern PSD – «Am decis să dau PSD încă o șansă» – s-au estompat“, susține Ștefan.
Demiterea guvernului său a victimizat-o pe Viorica Dăncilă (PSD) (sus), dar nu suficient de mult pentru a se detașa de Dan Barna (USR) (jos)
Potrivit sociologului, căderea guvernului a victimizat-o pe Viorica Dăncilă și a ajutat-o să stopeze trendul descendent din sondaje și chiar să îl inverseze. Ștefan susține că, după moțiunea de cenzură, o parte consistentă din bazinul PSD s-a încolonat în spatele lui Dăncilă.
Explicația este eficiența mesajului potrivit căruia noul guvern de dreapta va tăia pensile și salariile, care a speriat realmente alegătorii PSD.
„Viorica Dăncilă are cu cinci procente mai mult decât luna trecută. Și PSD a crescut în ultima lună, s-a apropiat de scorul de la europarlamentare“, punctează socio-logul.
El a adăugat că diferența dintre Viorica Dăncilă, Dan Barna și Mircea Diaconu este în marja de eroare a sondajelor, cei trei fiind departajați de câte un procent. „Acum sunt cinci procente între ei. Ordinea este Dăncilă - Barna - Diaconu“, spune Bruno Ștefan.
Diaconu, marele perdant
Un alt efect al căderii guvernului evidențiat de Bruno Ștefan s-a manifestat asupra lui Mircea Diaconu, candidat independent susținut de Pro România și ALDE. Deși, inițial, Diaconu a fost o amenințare directă pentru Dăncilă,
deoarece rupea o bucată consistentă din electoratul acesteia și îi amenința chiar intrarea în turul doi, el a înregistrat o scădere în ultimele săptămâni.
„Mircea Diaconu a pierdut jumătate dintre alegătorii săi, care au fost dezamăgiți“, spune Ștefan. Motivul? Pro România și ALDE au pus umărul la demiterea guvernului PSD, fapt care i-a afectat lui Mircea Diaconu imaginea de opozant al lui Klaus Iohannis. În plus, Diaconu a scăzut și pe fondul revenirii lui Dăncilă.
Pe de altă parte, marea problemă a Vioricăi Dăncilă este Alexandru Cumpănașu, cel care a performat foarte bine electoral grație cinismului cu care s-a folosit de moartea nepoatei sale Alexandra Măceșanu, una din victimele „monstrului din Caracal“.
„Viorica Dăncilă este sub scorul PSD din cauza lui Alexandru Cumpănașu, dar a recuperat din procentele pierdute în favoarea lui Mircea Diaconu. Practic, Cumpănașu îi ia peste patru procente și este motivul pentru care Dăncilă are emoții în lupta cu Dan Barna“, spune șeful BCS. Interesant este că Alexandru Cumpănașu este votat de alegători din orașe mici și medii, cu studii medii și care sunt foarte preocupați de problema corupției. „Aceștia susțin că vinovați pentru existența corupției sunt cei cu studii superioare, cu diplome“, spune Bruno Ștefan.
Probleme pentru Barna
Sociologul spune că, la fel ca Viorica Dăncilă, și candidatul USR Dan Barna se situează sub scorul formațiunii sale. Asta în ciuda faptului că intenția de vot pentru USR a crescut.
„A scăzut în intenția de vot față de luna trecută. Cel mai mult a pierdut în favoarea lui Klaus Iohannis, dar și în favoarea lui Theodor Paleologu“, spune sociologul. Deși susține că a măsurat și debutul scandalului cu fonduri europene, ce-l are drept protagonist pe Dan Barna, Bruno Ștefan nu poate preciza cu exactitate ce efecte va produce asupra scorului său în primul tur de scrutin.
Este posibil ca recentele probleme cu DNA ale lui Barna să aibă un efect negativ, el fiind unul din promotorii inițiativei „Fără penali în politică“, la fel cum este foarte posibil să îl victimizeze.
Cu atât mai mult cu cât există precedentul președintelui PNL, Ludovic Orban, care a ratat candidatura la Primăria Capitalei pentru că a fost pus sub acuzare de DNA, fix în timpul campaniei electorale. El a fost achitat ulterior de către judecători.
Scorul lui Barna este afectat de pres-tația lui Theodor Paleologu. „Cele două procente pe care Theodor Paleologu le are peste PMP vin de la Dan Barna“, spune șeful BCS.
Ce se poate întâmpla în turul doi
În principiu, spune Bruno Ștefan, Klaus Iohannis iese învingător în turul doi de scrutin, indiferent de numele adversarului său, cu un scor de 60-40%.
„Aceasta este fotografia după moțiunea de cenzură. Până la alegeri mai este timp. Schimbările pot fi mari. Publicul va deveni tot mai reactiv cu cât ziua votului se apropie.
Alegerile prezidențiale sunt cele mai importante pentru alegători, iar opiniile se schimbă rapid în timpul campaniei electorale.
În momentul de față, 10 -15% din electorat este volatil. Acest electorat are mai multe variante, atât pe stânga, cât și pe dreapta“, spune șeful BCS.
Potrivit acestuia, la alegerile de anul acesta există un segment mai mare de nehotărâți decât la scrutinurile prezidențiale precedente, chiar dacă 55% dintre votanți au deja opinia formată și vor vota în consecință.
„Ne putem aștepta la răsturnări de situație doar în cazul unor cutremure majore, unor scandaluri foarte mari în timpul campaniei electorale. Niciun candidat nu are asigurată victoria decât până în ultima clipă“, a conchis Bruno Ștefan.
Citește analiza integrală despre campania electorală pentru alegerea președintelui României
ANALIZĂ. Campania electorală: bătălia pentru locul II
Competitorii care contează în cursa pentru Președinția României
Orice președinte vrea să fie și premier
