Primul care a cerut ca ziaristul Kamil Demirkaya să nu fie predat autorităților de la Ankara a fost europarlamentarul Cristian Preda, însă gestul său a fost urmat de Monica Macovei, liderul USR Dan Barna , precum și de fostul președinte Traian Băsescu.
„Cer Ministerului Justiției să oprească procedura de extrădare a ziaristului turc Kamil Demirkaya, pe care Erdogan îl vrea acasă în închisoare fiindcă îl acuză că e parte a rețelei lui Gulen. De fapt, Demirkaya conduce redacția bucureșteană a ziarului Zaman, care critică regimul Erdogan. Nimic mai onest”, a cerut Cristian Preda. Solicitarea sa l-a enervat pe ministrul Justiției Tudorel Toader, care i-a spus că decizia de extrădare aparține Justiției.
Ulterior, și alți politicieni din Opoziție au susținut că România nu trebuie să îl predea pe Demirkaya. „Regimul dictatorial al lui Erdogan, care de 2 ani de zile încalcă sistematic drepturile omului, arestând judecători, profesori, jurnaliști și alte zeci de mii de persoane care au criticat regimul, a emis un mandat de extrădare în cazul ziaristului turc Kamil Demirkaya. Niciun stat membru nu a acceptat extrădări cerute de regimul dictatorial al lui Erdogan, inclusiv Albania, care nu este în UE, a refuzat recent o astfel de cerere”, a declarat Monica Macovei.
„România trebuie să se comporte ca un stat membru al Uniunii Europene, în care valori precum dreptul la liberă exprimare este respectat şi să respingă extrădarea jurnalistului Kamil Demirkaya. Sper că instituţiile Statului Român nu vor acţiona ca pe vremea când eram paşalâc turcesc”, a afimat și Traian Băsescu.
ONG: Viața jurnalistului turc este în pericol
Un ONG specializat în apărarea drepturilor omului, Platforma Respect, a explicat de ce, din punct de vedere al dreptului internațional, Demirkaya nu trebuie extrădat. „Principiul din legislația internațională care trebuie să fundamenteze poziția României este cel al nereturnării (non-refoulment) așa cum este statuat încă din 1951 în articolul 33 al Convenției de la Geneva. Interzicerea returnării unei persoane într-un stat unde viața sau libertatea sa ar putea să fie puse în pericol este unul din principiile fundamentale ale dreptului internațional. Extrădarea ca formă a cooperării penale internaționale implică o limită care ține de respectarea unor garanții fundamentale în ceea ce privește drepturile fundamentale ale persoanei extrădate.
De altfel, legea română spune clar că „România nu va acorda extrădarea în cazurile în care persoana extrădabilă ar fi judecată în statul solicitant de un tribunal care nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare sau de un tribunal național instituit anume pentru cazul respectiv, ori dacă extrădarea este cerută în vederea executării unei pedepse pronunțate de acel tribunal”.
Pe data de 5 decembrie, autoritățile competente ale statului român au reacționat corect, potrivit evaluărilor experților în drepturile omului implicați în activitatea Platformei Respect:
- IGPR a reacționat în mod legitim ridicându-l pe jurnalistul Kamil Demirkaya, în baza mandatului de extrădare emis de autoritățile turce.
- Parchetul l-a audiat, dar a refuzat reținerea
Respect. Platforma pentru Drepturi și Libertăți consideră că, în acest moment, instanțele dau testul de înțelegere și de respectare atât a obligațiilor pe care statul român ca parte a comunității internaționale, cât și a legislației naționale în domeniul cooperării internaționale, al extrădării și al respectării drepturilor omului”, a arătat acest ONG.
