Într-o atmosferă destinsă și relaxantă, o delegație chineză a unei instituții cvasi omoloage s-a întâlnit ieri cu șeful CCR, Marian Enache. Doar cu acesta și cu nimeni altcineva din plenul CCR format din alți nouă membri ai acestei instituții.
Enache nu a informat plenul CCR deși ar fi trebuit să o facă. Deoarece din această poziție reprezintă instituția în relațiile interne și internaționale.
Citeșyte și: EXCLUSIV Afacerile comuniștilor chinezi la Universitatea din Cluj: spațiu gratuit, 80% din încasări
Oficialii guvernamentali și ai altor instituții din arhitectura democratică a României nu par că reușesc să se opună cu succes desantului diplomatic al Chinei comuniste.
Citește și: Rețeaua Confucius. Cum a pătruns în școlile românești propaganda comunistă chineză sub acoperire
Enache s-a văzut de capul lui cu omologul chinez
Președintele CCR, Marian Enache, a informat ieri, printr-un comunicat de presă, că s-a întâlnit cu o delegație chineză formată din reprezentanții Comisiei pentru Constituție și Lege a Congresului Național al Reprezentanților Poporului Chinez condusă de președinta acesteia, Xin Chunying.
Surse din interiorul CCR au declarat pentru Newsweek România că aceasta a fost o inițiativă personală a lui Enache care nu a informat plenul Curții despre această vizită deși ar fi trebuit să o facă.
“A fost o acțiune personală a domnului Marian Enache. Nu avem planul vizitei, nu a informat plenul despre această vizită. Pe întâlniri și deplasări externe cu caracter instituțional de reprezentare se informeaza plenul, evident. De către orice membru al CCR. Președintele reprezintă CCR în relațiile cu alte autorități și în relațiile internaționale. Deci cu atât maim ult ar fi trebuit să informeze plenul că doar nu are întâlniri pe persoană fizică”, afirmă sursele citate.
Președintele CCR s-a văzut cu omologul chinez
Pot exista întâlniri private ale membrilor CCR inclusiv a președintelui acesteia? Da. Dar numai în măsura în care nu angajează CCR.
“Pe primiri /plecări, audiențe/vizite de curtoazie (ambasadori, alți oficiali) sunt opțiunea individuală a fiecăruia dacă nu angajează Curtea“, spun sursele citate.
Însă agenda discuțiilor din cadrul întâlnirii de ieri arată fără echivoc că Enache s-a întâlnit cu cvasi omologul său chinez în calitate de șef al CCR, în birourile instituției din Casa Poporului.
Președintele CCR dă lecții de legislație poporului chinez
Enache a fost chiar gazda primei vizite externe a președintei Chunying de când a fost aleasă președinte a Comisiei pentru Constituție și Lege a Congresului Național al Reprezentanților Poporului Chinez.
“Întrevederea a decurs într–o atmosferă constructivă, iar cele două părți au dialogat într-un cadru cordial.
Președintele CCR arătat în continuare că valorile universale ale Constituției trebuie să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor popoarelor lumii, indiferent de regimurile politice existente, și să delegitimeze tentativele care să afecteze sau să încalce ordinea constituțională a fiecărui stat.
Aceste valori universale de tip constituțional, care au în centrul lor dreptul și libertățile fundamentale ale oamenilor, trebuie să asigure în ultimă instanță echilibrul național – internațional, pacea și bunăstarea popoarelor.“, se preciează într-o frumoasă limbă de lemn specifică vremurilor de dinainte de 89 în comunicatul de presă al CCR.
Același elan vine și din partea delegației chineze: “La rândul său, doamna XIN Chunying a precizat că este prima sa întâlnire în străinătate de la alegerea sa în funcție și că, în China, nu există o curte distinctă așa cum este în România, motiv pentru care Comisia pentru Constituție și Lege este un organ foarte important în aplicarea și promovarea Constituției.
Potrivit prezentării acesteia, Constituția în vigoare din China a fost adoptată în anul 1982 și a fost modificată de cinci ori, după modelul american, prin proiecte de amendamente, numărul acestora fiind de 52 până în prezent.
Doamna XIN Chunying a explicat că s-a ales acest sistem cu proiecte de amendamente având în vedere că un rol important al Constituției este de a fi predictibilă și că societatea trebuie să vadă stabilitatea acestui model al Chinei. În acest sens, a arătat că prin Constituția din 1982 s-a facilitat trecerea Chinei la economia de piață.“
Desantul chinez întâmpinat cu aplauze de oficialii români
Oficialii guvernamentali sau politici români au reușit în ultimii ani să nu opună nici un fel de opoziție desantului diplomatic chinezesc.
Întâlnirile sunt mereu cordiale însă economic situația este dezastruoasă pentru România care înregistrează deficite comerciale record de miliarde de euro anual în relația cu China.
Oficialii chinezi au fost întâmpinați mereu cu pâine și sare la București. În special de către membrii PSD dar nu numai. Au existat derapaje similare și la PNL și la USR.
Fostul șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, îl primea pe premierul chinez Li Kequiang, în 2014 înlocuind drapelul UE din Parlamentul România cu steagul Chinei.
La vremea respectivă premier era Victor Ponta ale cărui simpatii și lobby pentru companiile chinezești este de notorietate.
Cel mai consistent exemplu a fost aprobarea aprobarea dată în 2015 ca reactoarele 3 și 4 să fie modernizate cu companii chinezești. Proiectul a trecut prin guvernul condus de Dacian Cioloș și aprobat de CSAT-ul condus de Klaus Iohannis.
Bunul amic al lui Ponta, Sorin Grindeanu, actualul ministru al transporturilor, a avut declarații oficiale pentru agenția de stat chineză Xinhua extrem de favorabile companiei chinezești Huawei. În care își exprima acordul pentru ca aceasta să participe la licitația pentru rețeaua 5G a României.
În ciuda faptului că această companie este supusă sancțiunilor occidentale deoarece este acuzată că spionează guvernele occidentale în favoarea regimului comunist al Chinei.
Aceeași compania apare că i-a plătit o sumă de bani și actualului ministru al dezvoltării și fost ministru al finanțelor, Adrian Câciu.
Actualul ministru al muncii,Simona Bucura Oprescu, a avut recent declarații extrem de cordiale și exuberante la adresa Chinei.
„Relaţiile dintre România şi China sunt consistente în baza parteneriatului strategic pe care îl avem (…). Mulţumim pentru faptul că în mod constant aveţi o colaborare excelentă cu comunităţile locale din România, iar că în Argeş poarta de intrare a Chinei este oraşul Mioveni.
Apreciem preocuparea dumneavoastră şi pentru partea de mediul de afaceri şi pentru dorinţa de a pune în comun Argeşul şi regimul din China şi pentru partea de sănătate prin colaborarea cu Spitalul de la Mioveni şi pentru partea de educaţie şi apreciem foarte mult că intenţionaţi ca şi la Piteşti să fie un institut *Confucius”, declara cu înflăcărare Simona Oprescu în fața ambasadorului chinez aflat la Mioveni.
Declarații pro chineze au avut și doi parlamentari USR: Dan Barna și Iulian Bulai.
Iar companii chineze au fost reprezentate de către parlamentari liberali.
