Remus-Ioan Ștefureac, CEO și fondator al INSCOP Research, a spus că datele sociologice arată un „interes uriaș” pentru alegerile de duminică și o „prezență foarte ridicată, semnificativ peste 60%”.
De asemenea, el a mai punctat că este posibil să vedem „1,5-2 milioane de votanți” în plus la urne, față de turul 1.
RECORD 2.000.000 alegători în plus la alegerile de duminică. „Vor veni alegătorii moderați”
„După 35 de ani: O nouă revoluție. Una pașnică, a votului, cu o prezență record la urne.
Când scriu aceste rânduri a mai rămas doar o oră până la începerea procesului de votare în diaspora. Turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2024 ar putea intra în istorie drept un punct de cotitură pentru destinul națiunii noastre marcat de ceea ce ar putea fi una dintre cele mai mari prezențe la vot din ultimii aproape 30 de ani.
Datele sociologice din această săptămână arată un interes uriaș pentru aceste alegeri și o prezență foarte ridicată, declarată de participanții la sondaj, semnificativ peste 60%. Nu este exclus să vedem la urne, în plus față de primul tur, aproximativ 1,5-2 milioane de votanți, dacă declarațiile respondenților se vor transforma în acțiune civică”, a scris Remus-Ioan Ștefureac, pe pagina sa de Facebook.
Citește și: Biserica Greco-Catolică își îndeamnă credincioșii să voteze pentru „Apusul creştin şi civilizat”
Alegători moderați în valori
Remus-Ioan Ștefureac mai precizează că votanții în plus, cei mai mulți fiind moderați, vor fi decisivi la alegerile de duminică.
„Acești votanți suplimentari, în marea lor majoritate alegători foarte moderați în valori și atitudini, dar și înstrăinați de politică, sunt oameni care se activează rar, mai ales în momente cheie pentru națiunea noastră. Ei vor fi decisivi pentru deznodământul acestui moment istoric pentru cursul României”, a mai spus politologul.
De asemenea, Remus Ștefureac vorbește despre faptul că Elena Lasconi și Călin Georgescu au fost calificați în turul 2 de două „minorități mobilizate”, dar că viitorul președinte al României va fi ales de o „majoritate în adevăratul sens al cuvântului”.
Citește și: Nota de plată, dacă alegem Călin Georgescu: Zeci de miliarde de euro nu mai ajung în țară
Foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea
„În turul 2 se vor confrunta doi candidați care au fost calificați de două minorități politice foarte mobilizate. Una de doar 12% din numărul total al alegătorilor și una de doar 10% din numărul total al alegătorilor.
Capturarea conversației politice de către două minorități mai vocale nu este o noutate în lumea democratică. În turul doi însă, câștigătoarea sau câștigătorul nu va mai fi desemnat(ă) de o minoritate, ci de o majoritate în adevăratul sens al cuvântului. De acea persoană care reușește, dincolo de toate reproșurile, să convingă o masă critică de alegători, în principal majoritatea tăcută și moderată a societății, că are integritate și capacitatea de a aduna în jurul ei toate resursele bune, calificate și care iubesc această țară prin fapte, nu prin vorbe cocoțate pe tribune <<potemkiene>> improvizate de puteri ostile României.
Citește și: UE și SUA arată implicarea Rusiei în alegeri, Putin cere României să înceteze cu „ameninţarea rusă”
În final, va fi ca un referendum despre direcția țării: Vest sau Est, în Europa sau în afara ei, în siguranță sau sub amenințarea războiului, uniți cu lumea liberă și civilizată sau izolați, angajați pe un drum al dezvoltării sau pe calea certă a sărăciei, învingători sau învinși.
Și, mai important decât orice, vom ști dacă vom avea o țară în care să revină toți acasă sau o țară din care vor pleca din nou alți români, una în care nimeni nu se va mai întoarce pentru decenii.
Este poate cel mai patriotic vot pe care îl vom da în ultimele 3 decenii, un vot despre patriotismul luminat care nu lasă întunericul să coboare peste România”, conchide Remus-Ioan Ștefureac.
Cum ar putea fi prezența, față de turul II din 2019?
În 2019, la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, 10.031.762 de alegători s-au prezentat la urne, reprezentând 54,86% din numărul total al alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente.
Klaus Iohannis a primit 6.509.135 de voturi, iar Viorica Dăncilă 3.339.922 de voturi.
Conform datelor sociologice, dacă la alegerile de anul acesta ar fi cu 2 milioane mai mulți votanți la al doilea tur față de primul, acest lucru ar însemna că ar veni la urne aproape 11.500.000 de români, adică aproximativ 63% din numărul total al cetățenilor cu drept de vot.
Alegerile prezidenţiale din 1990 au fost singurele, din istoria electorală de după 1989, în urma cărora Preşedintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetăţenii cu drept de vot, procent care nu a putut fi egalat ulterior.
În 1992, la al doilea tur, s-au prezentat la urne 12.153.810 de votanţi, adică 73,23 % din total.
La următorul scrutin prezidenţial, din 1996, la cel de-al doilea tur, şi-au exprimat opţiunea 13.078.883 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 75,90 % din total.
Citește și: Germania, despre implicarea Rusiei în campania lui Călin Georgescu: „Putin vrea să ne dezbine”
În anul 2000, la cel de-al doilea tur, s-au prezentat la urne 10.184.715 de români, adică 57,50 % din totalul alegătorilor.
Următoarele alegeri pentru Preşedintele României au fost programate în 2004. La turul al doilea de scrutin, totalul alegătorilor prezenţi la urne a fost de 10.112.262, ceea ce a însemnat o prezenţă de 55,21 %.
Citește și: Călin Georgescu recunoaște legăturile și întâlnirile cu "creierul lui Putin": "Îl cunosc pe Dughin"
La al doilea tur al prezidenţialelor din 2009, au venit să-şi exprime votul 10.620.116 de cetăţeni, reprezentând 58,02% din total.
Citește și: Călin Georgescu, promovat pe X, FB, Telegram de conturi rusești cu sute de mii de urmăritori
În anul 2014, în turul doi, au venit să voteze 11.719.344 de cetăţeni români, adică 64,11 % din totalul alegătorilor înscrişi în liste, potrivit alegeri.roaep.ro, citat de Agerpres.
