Un comunicat de presă al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a scandalizat opinia publică și ambasada Israelului, până la punctul în care reprezentantul special al Guvernului României pentru Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei a cerut scoaterea în afara legii a formațiunii politice.

În respectivul comunicat, asumat oficial și integral de către AUR, partidul a numit Holocaustul „o temă minoră” și a susținut că asupra copiilor din România au loc „experimente ideologice”.

„Alianţa pentru Unirea Românilor atrage atenţia asupra faptului că, în ultimii ani, se constată o acţiune sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de «materii» a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională”, se arată în documentul incriminat.

Reacția AUR a venit după ce olimpiadele la limba română, limba engleză și istorie nu au mai apărut pe lista olimpiadelor care se vor desfășura anul acesta, însă ministrul Educației a precizat că, de fapt, erau listate pe site-ul MEN doar competițiile care prevedeau etape internaționale.

În replică, deputatul Alexandru Muraru, care este și reprezentantul special al Guvernului României pentru Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, a transmis public că „instituțiile statului trebuie să răspundă dacă această formațiune, AUR, este o amenințare la adresa ordinii constituționale a României și pe cale de consecință e nevoie de activarea din lege a mecanismului pentru scoaterea în afara sa.

S-au adunat numeroase elemente care fac posibilă și impun declanșarea acestui mecanism, pentru că statul trebuie să aibă o strategie pentru a se confrunta cu acest demon al trecutului”.

De asemenea, Alexandru Muraru a anunțat că a extins plângerile penale la adresa copreședinților AUR George Simion și Claudiu Târziu, pentru declarațiile și acțiunile lor.

Cât de ușor și cât de eficient e să scoți un partid în afara legii

Un partid politic parlamentar poate fi scos în afara legii numai după o decizie votată în Parlament, care ulterior trebuie confirmată de către Curtea Constituțională a României.

„Un astfel de demers trebuie să aibă la bază un probatoriu care să dovedească că prin conduită, prin program și prin organizare internă partidul analizat este un pericol la adresa democrației.

În primul rând, trebuie examinate declarațiile publice ale formațiunii și ale celor care sunt mandatați să vorbească în numele său.

Urmează examinarea modului în care se comportă simpatizanții și reprezentanții partidului în public, plus o radiografie a comportamentului formațiunii în ansamblu, pentru a vedea dacă e un pericol la adresa democrației”, a explicat un profesor de drept constituțional care nu a dorit să-și decline identitatea.

Verificarea probatoriului este realizată de către judecătorii CCR, care confirmă sau nu existența unui potențial pericol pentru democrație.

Din 1990 până în prezent, doar Partidul Comunist Român a fost desființat. Atunci, interzicerea a fost făcută prin decret-lege de Consiliul Frontului Salvării Naționale chiar în ianuarie 1990.

 Ulterior, instanțele au refuzat să înscrie o formațiune cu același nume. Iar la finalul anului 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că refuzul de înregistrare a unei formațiuni cu numele Partidul Comunist Român este justificat.

În 2000, a mai existat însă un demers de scoatere în afara legii a Partidului România Mare.

Atunci, formațiunea controlată de Corneliu Vadim Tudor, de asemenea cu poziții antisemite ca și AUR azi, a fost acuzată de fascism.

„Există o acţiune juridică a asociaţiei Avocaţii pentru Apărarea Drepturilor Omului (APADO) care cere scoaterea în afara legii a Partidului România Mare, în calitatea sa de partid cu o ideologie în mod evident fascistă. (...) devine responsabilitatea întregii societăți civile din România ca această acţiune (respinsă de Curtea de Apel Bucureşti, printr-o argumentaţie care evita cu abilitate să se pronunţe asupra fondului chestiunii şi în urma unei pledoarii susţinute de nimeni altul decât dl Antonie Iorgovan, «părintele Constituţiei») să fie adusă în faţa Curţii Europene!”, anunța în decembrie 2000, în Observator Cultural, profesorul universitar Caius Dobrescu.

Demersul nu a avut succes.

O acțiune care nu e dorită de politicieni

Un partid politic îşi încetează activitatea prin hotărâre pronunţată de Curtea Constituţională, dacă îndeamnă la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, dacă incită la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi pentru manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Toate aceste fapte sunt interzise prin Constituția României.

De asemenea, sunt interzise prin lege glorificarea mișcării legionare și a oricăror simboluri naziste sau fasciste, negarea Holocaustului și acțiunile sau declarațiile antisemite.

De altfel, pe numele celor doi lideri ai AUR, George Simion și Claudiu Târziu, există plângeri penale tocmai în baza acestor legi. Anchetele sunt în faze preliminare.

Cum în cazul unui partid parlamentar cum este AUR, e nevoie de votul Parlamentului pentru ca cererea de scoatere în afara legii să meargă la CCR, în esență, chiar dacă se bazează pe un probatoriu, decizia rămâne una politică. Altfel spus, e nevoie ca celelalte partide să și-l asume.

Andrei Țăranu, profesor universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrație (SNSPA), crede că politicieni români actuali nu-și vor asuma un astfel de gest. Pe de altă parte, cadrul universitar nici nu îl recomandă.

„Scoaterea AUR în afara legii ar fi un act politic foarte prost. I-ar da șansa să crească și mai puternic.

Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat cu Mișcarea Legionară. În 1933, a fost scoasă în afara legii. În 1935, a reapărut legal sub denumirea partidul Totul pentru Țară, iar în 1937 a ajuns a treia formațiune politică din Parlament.

Această formulă radicală, mai ales în condițiile în care ei se exprimă ca fiind reprezentanții poporului pur, împotriva «elitei corupte», evident că ar obține efectul invers”, a precizat Andrei Țăranu.

Profesorul menționează însă că demersul reprezentantului special al Guvernului României pentru Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei de a cere scoaterea AUR în afara legii poate fi văzută mai degrabă ca modalitate de a cuminți acest partid.

„Ceea ce a încercat Alexandru Muraru are sens, în măsura în care, printr-o asemenea amenințare, ar mai limita declarațiile aberante, stupide și multe dintre ele ilegale ale unor reprezentanți ai AUR”, a explicat Andrei Țăranu.

În România, e greu să scoți un partid în afara legii, pentru că nici legile care reglementează apariția acestora și modul cum pot participa la alegeri nu sunt foarte clare, a menționat cadrul universitar de la SNSPA.

„În aceste condiții, ceea ce e greu la început trebuie să se întâmple și la sfârșit, e foarte complicat și ar fi niște chichițe avocățești foarte lungi.

Ar putea să fie pusă în discuție dimensiunea ideologică, dar și asta e discutabil, pentru că AUR nu e un singur partid, ci o colecție de grupuscule: unele antivacciniste, altele cu Coaliția pentru Familie, domnul Târziu, altele sunt unioniste cu Basarabia, George Simion.

Nimeni nu își va asuma în final un asemenea demers. Se pot pune în discuție, dar ar fi o poveste radicală, care ar crește vizibilitatea AUR”, este concluzia profesorului Andre Țăranu.