Cele două formațiuni menționează, totodată, că având în vedere că înregistrarea unei alianțe politice necesită o procedură judiciară îndelungată, această alianță va fi dublată de o alianță electorală privind participarea la alegerile prezidențiale.
USR și PLUS și-au impus ca obiective câștigarea alegerilor prezidențiale din 2019; câștigarea de către candidații Alianței a unui număr cât mai mare de funcții elective în cadrul administrației publice locale, ca urmare a alegerilor locale din 2020, a celui mai mare număr de mandate de parlamentari, prin comparație cu ceilalți competitori, ca urmare a alegerilor parlamentare din 2020, astfel încât să formeze o coaliție de guvernare având prim-ministru un reprezentant al Alianței.
Noua alianță speră să poată obține guvernarea în perioada 2020-2024, precum și mai departe, prin câștigarea alegerilor parlamentare organizate în 2024 și asigurarea guvernării României în perioada 2024-2028, potrivit unui comunicat de presă.
Alianța va propune candidați comuni pentru toate cele trei rânduri de alegeri din 2019 și 2020.
Pentru alegerile prezidențiale din 2019, candidatul prezidenția rămânei Dan Barna, care va candida în tandem cu Dacian Cioloș, ca propunere pentru prim-ministru.
Pentru alegerile locale din 2020, Alianța va desemna candidați comuni pentru funcțiile de primar, președinte al consiliului județean și primar general al municipiului București, stabiliți în baza negocierilor sau, în lipsa unui acord, prin alte mijloace, precum alegeri interne la care vor participa toți membrii PLUS și USR sau sondaje de opinie;
De asemenea, Alianța va propune liste comune de candidați pentru consiliile locale și județene, cuprinzând candidați desemnați anterior de fiecare partid. Pozițiile eligibile pe liste vor fi distribuite prin negocieri sau, în lipsa unui acord, conform unor sondaje de opinie;
Pentru alegerile parlamentare din 2020, Alianța va propune liste comune de candidați atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților, cuprinzând candidați desemnați anterior de fiecare partid. Pozițiile eligibile pe liste vor fi distribuite prin negocieri sau, în lipsa unui acord, conform unor sondaje de opinie.
„Nu vor putea fi desemnate drept candidați ai Alianței persoane trimise în judecată, fără a fi intervenit între timp o decizie definitivă de achitare sau încetare a urmăririi penale sau a procesului penal, sau persoane care au suferit condamnări penale definitive pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.
De asemenea, nu vor putea fi desemnate drept candidați ai Alianței persoane care au avut calitatea de lucrători activi sau colaboratori ai Securității sau, majore fiind, au semnat un angajament cu Securitatea înainte de 1990 sau au în prezent calitatea de lucrători activi/colaboratori/informatori ai unui serviciu de informații sau persoane care promovează violența, ideologii totalitare, discriminarea de gen, anarhismul, rasismul, șovinismul, separatismul etnic sau teritorial și orice alte idei ori acțiuni extremiste”, se arată în comunicatul Alianței USR PLUS.