Medicul Raluca Alexandru a anunțat că, din ianuarie, au fost înregistrate peste 30 astfel de cazuri.
Date statistice prezentate de graphs.ro indică faptul că numărul de infectări în grupa 0-9 ani este deja la nivelul maximului din luna noiembrie a anului trecut, dar şi la categoria 10-19 ani se înregistrează o creştere bruscă.
Se profilează astfel un val 3 al pandemiei în care se vor regăsi copiii şi tinerii. Dat fiind acest context, epidemiologul Octavian Jurma afirmă că, dincolo de boala în sine, tinerii pot fi afectati psihologic pe termen lung dacă află că sunt motivul pentru infectarea unei persoane dragi.
UN MILION de români vaccinați anti-COVID
Simptomatologia infecţiei în rândul copiilor este variată
Raluca Alexandru a explicat, pentru news.ro, că formele grave de COVID-19 în cazul copiilor, cele care necesită oxigenoterapie sau intubare, sunt foarte rare şi sunt de obicei cazuri de copii care au şi alte boli cronice. Specialistul explică şi cum anume se poate manifesta boala în cazul copiilor.
“Simptomatologia infecţiei în rândul copiilor este variată: sunt copii total asimptomatici, la care depistarea infecţiei este pur întâmplătoare, aceştia fiind testaţi în scop de screening, fiind pacienţi cu afecţiuni cronice, programaţi pentru reevaluare sau pentru diferite intervenţii chirurgicale.
Majoritatea copiilor prezintă simptomatologie uşoară spre medie: unii doar febră, iar alţii asociază simptomatologie digestivă - scaune semilegate sau diareice, dureri abdominale, lipsa apetitului alimentar sau simptomatologie ca de viroză respiratorie, cu nas înfundat, rinoree, uşoară tuse.
Valeriu Gheorghiță, despre vaccinurile anti-COVID: Oferă cel puțin un an de protecție, se estimează
Semnal de alarmă
Dr. Alexandru trage însă un semnal de alarmă legat de modul în care boala COVID-19 se poate manifesta la distanţă de 2, 3 sau chiar 4 săptămâni din clipa în care copilul a avut testul pozitiv. Medicul spune că specialiştii din spital au tratat zeci de copii cu sindrom inflamator multisistemic, copii care au ajuns în urgenţă la spital la câteva săptămâni după ce au avut infecţia COVID-19. Expertul a explicat pentru News.ro că au fost şi destule situaţii în care copiii au ajuns la spital cu acest sindrom după ce au avut forme asimptomatice de COVID-19, deci nu au ştiut că au avut boala
“Încă nu ştim care sunt efectele pe termen lung ale acestei infecţii. Însă începem să vedem destul de des cazurile de sindrom inflamator multisistemic post – infecţie cu virusul Sars- Cov -2. Din ianuarie şi până acum am avut peste 30 astfel de cazuri pe care le-am tratat fie în secţia de AŢI COVID a spitalului, fie pe secţiile de pediatrie”, spune medicul Raluca Alexandru.
Modul de programare pentru vaccinarea anti-COVID se schimbă de la 15 martie
Ce au de făcut părinţii chiar şi după ce copilul a avut COVID?
“Ca în cazul oricăror infecţii virale, părinţii trebuie să fie atenţi la starea generală a copilului, e semnal de alarmă dacă este una proastă, să fie atenţi la temperatură, la semnele de viroză respiratorie şi digestivă. Să se adreseze în primă instanţă medicului de familie, să-l anunţe dacă a fost testat pozitiv la COVID”, spune medicul Raluca Alexandru.
Copilul poate să nu dezvolte o simptomatologie zgomotoasă, uneori se negativează şi apoi apare sindromul, iar acesta poate apărea la copii testaţi pozitiv cu 3-4 săptămâni în urmă. În sindromul inflamator multisistemic, pot fi afectate mai multe organe, boala poate da manifestări neurologice, cardiace, pulmonare, hepatice, renale, dermatologice, mai spune medicul, şi de aceea este atât de important ca părinţii să solicite ajutor medical când observă că starea copiilor se degradează.
La Spitalul de Copii ”Grigore Alexandrescu” din Capitală, există o secţie special destinată cazurilor de COVID-19 la copii. Într-un pavilion separat, sunt disponibile 5 locuri la AŢI şi alte 8 locuri în saloane. Există circuite separate şi sală de operaţie separată, special alocată acestui pavilion.
Valul trei, valul copiilor şi tinerilor
Dragoş Vana, fondatorul graphs.ro, a realizat recent un grafic care arată evoluţia cazurilor de COVID-19 în raport cu rata de incidenţă pe grupe de vârstă. Graficul prezintă evoluţia acestor cazuri de la mijlocul lunii martie a anului trecut şi până spre finele lunii februarie. El a explicat pentru News.ro fenomenul care apare în analiza creată de el sub formă grafică.
“Vedem că la grupele 0-9 ani şi 10-19 ani, deci tineretul, a fost o creştere bruscă, odată cu începerea şcolii pe 8 februarie. Se observă pe celelalte grafice, la restul grupelor de vârstă, că nu a fost o diferenţă foarte mare, o abatere foarte mare de la media naţională. Odată cu deschiderea şcolilor, foarte mulţi tineri care au fost menajaţi până acum pentru că au făcut şcoală online, au început să iasă în societate şi, odată cu începerea cursurilor în format fizic, interacţiunea dintre elevi a crescut. Cu siguranţă, odată cu începerea vaccinării, infecţiile vor scădea şi în celelalte grupe de vârstă, dar probabil că vor creşte în rândul tinerilor în următoarea perioadă de timp”, spune el.
”Datele acestea sunt publice, există grafice similare cu cele pe care le fac eu şi în ultimul raport INSP, nu ştiu dacă este şi acela citit de multă lume. Ei au rapoarte săptămânale despre pandemie, câteodată cu mai multe date, câteodată cu mai puţine, INSP-ul are datele şi mai bine segmentate, ei au de exemplu date pe grupe de vârstă de câte 5 ani, faţă de cei 10 ani cum avem noi, şi din graficele lor putem să ne dăm seama că această creştere a fost mai ales în intervalul 5 – 14 ani, deci chiar în mijlocul acestui segment de tineret. Noi oferim datele şi încercam să facem o vizualizare cât mai bună a lor că să poată fi interpretate cât mai uşor şi să se vadă diferenţele”, a explicat pentru News.ro Dragoş Vana.
Dragoş Vana mai spune că vârful de infectări la categoria 0-9 ani şi 10-19 ani era la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut în media naţională, că urmau acelaşi trend cu media naţională, pe câtă vreme acum, în februarie, este mult peste această medie.
Epidemiologul şi cercetătorul Octavian Jurma a explicat aceste date pentru news.ro. El crede că valul 3 al pandemiei în România va fi cu preponderenţă produs de infecţiile din rândul tinerilor. Specialistul atrage atenţia asupra faptului că este cu atât mai importantă acum în şcoli respectarea strictă a regulilor de distanţare şi igienă, dar şi evitarea petrecerilor de către tineri. Un alt aspect al creşterii infecţiilor în rândul celor două categorii de vârstă ar fi acela că în valul 3 al pandemiei rata de mortalitate directă din cauza bolii COVID-9 ar putea fi mai mică.
“Ceea ce mă îngrijorează este că deja numărul de infectări în grupA 0-9 ani este deja la nivelul maximului din luna noiembrie, deci acest profil de boală pe care îl ştim, că fost identificat şi în Marea Britanie, şi în Israel, al tulpinii britanice, care are o afinitate mai mare pentru tineri decât tulpina pe care o lăsăm în urmă, înseamnă că valul 3 va fi dominat de infecţii în rândul tinerilor, în rândul grupelor sub 65 de ani. Aceştia nici nu sunt vaccinaţi, nici nu au perspectivă să se vaccineze prea repede, deci sunt şi cei mai vulnerabili”, a precizat pentru News.ro Octavian Jurma.
Problema în România, amplificată foarte mult de faptul că noi nu mai testăm de mult anticipativ
“Testele nici măcar nu se mai fac decât în urmă cam cu o săptămână cu valul pandemic, mai degrabă testele urmează numărul de infectări, decât să le preceadă şi să le anunţe. Dacă aşteptăm măsuri (n.red. restrictive) şi când spitalele vor fi la maximum, aceste măsuri vor fi tardive, în mod normal, aşa cum se vede în restul Uniunii Europene, şi cum s-a văzut şi în Asia unde măsurile acestea s-au luat foarte devreme şi au împiedicat complet formarea acestor valuri, în Australia nici nu se pune problema când şi cum se vaccinează, ei sunt într-o stare de relaxare pentru că nu mai au pratic cazuri, noi în schimb am adoptat relaxarea pe fondul unei situaţii epidemice foarte grave, care nu justifică măsurile de relaxare, iar acestea odată luate este foarte dificil de revenit la carantina”, a spus specialistul.
Speranţa vine din zona de vaccinare, spune Octavian Jurma. România trebuie să vaccineze o mare parte din populaţia vulnerabilă, astfel încât numărul de decese să fie mai mic. Specialistul ridică însă o nouă perspectivă asupra valului 3 de infectări, una extrem de importantă.
“Impact psihologic asupra adulţilor, pentru că noi suntem cei care luăm deciziile, dacă facem sau nu carantină, dacă ducem copiii la spital, suntem mai preocupaţi de sănătatea copiilor noştri decât chiar de propria sănătate de multe ori, stările acestea care vor veni vor crea o stare de anxietate mai mare poate chiar decât a fost în valul doi care a fost destul de relaxat. Tinerii pot fi afectaţi psihologic pe termen lung dacă află că au fost motivul pentru infecţia unei persoane dragi, părinţi, bunici, rude, care să ducă la forme severe sau chiar deces. Sunt cicatrici psihologice pe care le pot lăsa asemenea evenimente, care se adâncesc uneori din păcate pe măsură ce înaintăm în vârstă şi ne dăm seama de consecinţe. Putem adresa anticipativ aceste lucruri printr-o campanie de comunicare, în care să stăm real de vorbă cu ei, nu doar prin aceste slogane mai mult sau mai puţin comerciale care circulă.”, a declarat Octavian Jurma.
Mai multe cazuri severe, pentru că oamenii ajung târziu la spital
Un alt aspect extrem de important pe care epidemiologul Octavian Jurma l-a relevat este acela că în acest val de infectări, cazurile severe de boală vor apărea pentru că oamenii nu vor alege să meargă la spital din fazele incipiente ale bolii.
“Foarte mulţi oameni, din cauza faptului că se sperie de infecţie, se adresează mai târziu spitalelor, plus că veştile care vin din spitale nu sunt foarte încurajatoare, vedem că destul de des apar incidente grave în spitale, acestea nu încurajează omul, iar această boală este mult mai uşor de tratat în fazele incipiente, astfel încât dacă tinerii se adresează mai târziu spitalului pentru a li se trata boala, riscă să facă forme mai grave de boală, şi atunci chiar dacă aceeaşi boală putea fi mai uşoară decât anul trecut, când nu ne era atât de teamă de spital, acum s-ar putea să vedem forme mai grave de boală, nu neapărat pentru că virusul este mai virulent, şi pentru că, psihologic, impactul se traduce în adresarea la medic mai târziu.
Tinerii este foarte puţin probabil să necesite internare, dar necesită tratament, chiar dacă sunt internări sunt pe termen scurt, nu se mai stă în spital ca înainte, foarte mult timp, dacă ajungi în stare gravă şi ai nevoie de oxigen, de intubare, situatia este mult mai greu de recuperat”, a adăugat specialistul.
