Varietatea aparţinând speciei P. frutescens var. crispa – f. purpurea (shiso roșu) a fost stabilizată genetic şi apoi omologată şi brevetată sub denumirea de Carmina, primind certificatul de omologare în anul 2024, fiind primul soi obținut la această specie în România și Europa.
Perilla frutescens este o plantă anuală din familia Lamiaceae, originară din Asia de Est și cunoscută sub denumirea comerciala de “shiso” în Japonia și “zi su ye” în China. În România, i s-a atribuit mai multe denumiri populare cum ar fi: urzica coreană, busuioc japonez sau susan sălbatic.
Această plantă aromatică este folosită pe scară largă atât în bucătăria asiatică, cât și în medicina tradițională, datorită frunzelor, semințelor și uleiului său esențial.
A apărut o urzică-minune care tratează boli inflamatorii, alergice și oncologice! Poate fi cultivată
Perilla frutescens este apreciată pentru proprietățile sale antioxidante, antiinflamatoare și antialergice, fiind studiată intens în medicina modernă pentru potențialul său terapeutic în tratarea unei varietăți de afecțiuni, inclusiv alergii, inflamații și chiar anumite tipuri de cancer, conform Antena3.
Citește și: Din ce alimente putem lua nutrienții de care avem nevoie pentru a lupta cu osteoporoza?
Proprietățile medicinale are urzicii Perilla
În medicina tradițională, Perilla frutescens a fost utilizată pentru a trata o varietate de afecțiuni, inclusiv răceli, febră, tuse, greață și intoxicații alimentare.
Recent, s-a demonstrat că Perilla frutescens poate avea un potențial semnificativ în dezvoltarea de noi medicamente și suplimente alimentare datorită profilului său fitochimic bogat. Aplicarea sa în tratarea bolilor inflamatorii, alergice și chiar oncologice este un domeniu activ de cercetare.
Cercetările recente au arătat că Perilla frutescens are o gamă largă de efecte farmacologice benefice:
- Antiinflamator: Studiile in vitro și in vivo au demonstrat că extractele de Perilla inhibă mediatorii inflamatori, precum citokinele pro-inflamatorii, prin modularea căilor de semnalizare inflamatorie. Acest efect este atribuit în mare parte prezenței acidului rozmarinic și a altor polifenoli.
- Antialergic: Perilla a fost utilizată tradițional pentru a trata alergiile și astmul. Studiile moderne confirmă faptul că compușii săi activi pot inhiba degranularea mastocitelor și producția de histamină, reducând astfel simptomele alergice.
- Antioxidant: Polifenolii din Perilla frutescens au o capacitate semnificativă de a neutraliza radicalii liberi, protejând celulele de stresul oxidativ și reducând riscul de boli cronice, cum ar fi cancerul și bolile cardiovasculare.
- Anticancerigen: Unele studii sugerează că Perilla frutescens poate avea efecte anticancerigene, inhibând proliferarea celulelor tumorale și inducând apoptoza. Aceste efecte sunt investigate în special în contextul cancerului de colon și a celui pulmonar.
Perilla: Proprietăți alimentare
Frunzele, inflorescențele, fructele, semințele și microplantele sunt folosite pentru aromatizarea mancarurilor sau drept garnitură in diverse tipuri de preparate, în special în bucătăria japoneză, coreeană și vietnameză, acompaniind foarte bine preparatele pe baza de peste si carne rosie.
Varietatile cu frunze purpurii, care conțin cantități mari de antociani, sunt folosite pentru colorarea mancarurilor și a legumelor murate. Aceste varietati sunt, de asemenea, plante ornamentale foarte decorative.
Citeşte şi: Un medicament pentru pierderea în greutate este eficient în tratarea sforăitului în somn
În bucătăria asiatică, frunzele de Perilla sunt folosite pentru a aroma mâncăruri, în timp ce semințele sunt utilizate în preparate din pește și carne. Uleiul de Perilla este valorificat pentru conținutul său ridicat de omega-3, fiind utilizat ca supliment alimentar pentru a promova sănătatea cardiovasculară.
Tehnologia de cultură pentru Perilla în România
Planta poate fi cultivată pe tot teritoriul ţării noastre, atât în spaţii protejate cât şi în câmp cu precizarea. Cultura se poate înfiinţa prin răsad şi semănat direct.
Producţia de material proaspăt poate ajunge la 20-30 t/ha, în general o plantă poate produce peste 2,5 kg masă verde (dacă se efectuează recoltare eşalonată, producţia poate creşte semnificativ) iar cea uscată inregisteaza valori de până la 3-5 t/ha.
Producţia de sămânţă la hectar poate depăşi cu uşurinţă 700 kg, din care se poate extrage un procent de 40% de ulei. MMB =4,262 g iar un gram conţine 214 seminţe.
Citeşte şi: Studiu: Ce medicament popular pentru slăbit te scapă de sforăit, un obicei care îți afectează inima
În câmp, recoltatul se poate face eşalonat pe toată perioada de vegetaţie, pentru frunzele şi lăstarii tineri iar pentru sămânţă se recomandă recoltarea totală la sfârşitul perioadei de vegetaţie.
De menţionat că primii lăstari pot fi recoltaţi în câmp de la sfârşitul lunii iunie până la venirea îngheţului. În condiţiile ţării noastre, planta înfloreşte destul de târziu, după 15 august în câmp iar sămânţa începe să se formeze la aproximativ o lună după 15 septembrie. La sfârşitul lunii octombrie sămânţa ajunge la maturitate.
Producţia poate creşte semnificativ în spaţii protejate deoarece ritmul de creştere al plantei este mult mai rapid şi dimensiunile acesteia sunt mult mai mari. De aceea trebuie acordată o atenţie deosebită producerii de sămânţă prin producerea răsadului şi înfiinţarea la timp a culturii.
Cercetările continuă și pentru obținerea de noi soiuri și explorarea de noi direcții de utilizare, transmis specialiștii BRGV Buzău.
