Într-un studiu publicat în revista Frontiers in Immunology, echipa de la HSE a atribuit această susceptibilitatea unui set de şase molecule care contribuie la imunitatea prin celule T, ''unul dintre mecanismele-cheie folosite de corpul uman pentru a lupta împotriva infecţiilor virale''.
Aceste molecule, cunoscute sub denumirea de antigenul leucocitar uman clasa I (HLA-I), sunt ''unice la fiecare individ'', însă dacă distrug sau nu noul coronavirus ''ţine în mare parte de genetică'', întrucât moleculele sunt moştenite de la părinţi.
''Dacă o persoană are un set care este ineficient la o astfel de depistare, este probabil un caz mai sever de boală'', a precizat echipa de cercetători.
Descoperirile au avut la bază analiza unor mostre de genotip provenite de la pacienţi COVID-19 din Moscova şi Madrid, alături de un grup de control de mostre de la oameni sănătoşi.
O predispoziţie genetică pentru formele severe de COVID, descoperită de teama mutațiilor
Descoperirile cercetătorilor ruşi vin în contextul temerilor potrivit cărora mutaţiile virusului raportate prima dată în Marea Britanie şi Africa de Sud ar putea duce la forme mai severe ale bolii şi s-ar putea dovedi rezistente la vaccin, deşi oamenii de ştiinţă întrebaţi de revista Nature săptămâna trecută au spus că virusul va deveni mai puţin letal odată cu trecerea timpului.
Cea mai mare parte a celor 208 milioane de doze de vaccin administrate global până în prezent sunt de fabricaţie occidentală, deşi vaccinul rusesc Sputnik V pare pregătit pentru o utilizare mai extinsă după ce a fost considerat ca având o eficienţă de peste 90% într-un studiu recent publicat în The Lancet, o revistă medicală britanică.
La nivel global, au fost raportate peste 2,4 milioane de decese asociate coronavirusului şi circa 111 milioane de cazuri de infectare, potrivit unei statistici oficiale realizate de Universitatea Johns Hopkins, potrivit Agerpres.
