În anul 2022, în Dolj au fost diagnosticate cele mai multe cazuri din ultimul deceniu – 15 cazuri de pacienţi cu boala Lyme, cauzată de muşcătura de căpuşă, conform evidenţelor Direcţiei de Sănătate Publică, după cum informează site-ul local gds.ro.
Astfel, în anul 2010 a fost diagnosticat un singur caz de Boala Lyme. În 2011 au fost suspectate 8 persoane, dar diagnosticate numai 2 cazur. În 2012 au fost depistate alte 2 cazuri. Apoi, între 2013-2018, în judeţul Dolj nu au fost diagnosticate cazuri de boala Lyme. Însă în ultimii ani acestea au reapărut: 2019 – 1 caz , 2020 – 0 cazuri, 2021 – 4 cazuri. Recordul a fost stabilit în 2022 – 15 cazuri.
Căpușele fac ravagii primăvara, record de pacienți. Ce simptome are boala Lyme și cum se tratează
Boala Lyme poate fi observată, în primele 2 până la 30 de zile de la muşcătura de căpuşă, prin eritem migrator şi limfocitom boreliozic. Eritemul migrator este o leziune care se manifestă iniţial ca o maculă sau papulă de culoare roşie. Aceasta se extinde în zile sau săptămâni, formând o leziune mare, rotunda, deseori cu decolorare centrală parţială. Leziunea singulară are un diametru de minim 5 centimetri. La majoritatea pacienţilor, eritemul migrator este acompaniat de alte manifestări acute, de tip pseudo-gripal: astenie, febră, cefalee uşoară, rigiditatea cefei, artragii sau mialgii. Aceste manifestări au, de regulă, un caracter intermitent.
Limfocitomul borreliozic este un nodul sau o placă roşu-albăstruie, aparute de regula pe lobul urechii, mamelon sau scrot, mai frecvent la copii (în special la nivelul urechii).
Citește și: Scandal diplomatic în țările nordice. Suedia a lansat o rachetă care a căzut în Norvegia
În stadii avansate, boala Lyme poate avea manifestări articulare sau neurologice. Uneori, tratamentul cu antibiotic poate ameliora simptomatologia. Însă există şi cazuri în care aceasta persistă.
„Am avut doi pacienţi la care nu putea fi exclus diagnosticul de boală Lyme tardivă, peste stadiul III, unul cu manifestări neurologice şi unul cu manifestări articulare. Pot exista o serie de manifestări de tip neurologic, de pildă. De la pareza facială până la neuropatii sau radiculopatii periferice. Există anumite criterii de încadrare în diagnostic. Pacienţii au primit tratament timp de 28 de zile cu antibiotic”, a spus Alina Lungu , medic infecţionist la Spitalul Judeţean Craiova.
Citește și: VIDEO Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a oprit un interviu pentru că se simţea rău
Infecţionistul precizează că, de multe ori, antibioticul nu duce la dispariţia completă a simptomatologiei. „E dificil să monitorizezi efectul antibioticului. Serologia rămâne la fel. Pacientul rămâne purtător de tip IGG toată viaţa şi nu ai cum să stabileşti prin analize dacă ai avut un răspuns bun sau nu la tratament. Răspunsul vine numai de la pacient, prin ameliorarea sau dispariţia simptomelor. Uneori, simptomatologia poate persista. Există aşa-numite sindroame post-Lyme în cazul cărora se încearcă din nou tratament cu antibiotic, la distanţă, sau profilaxii prin mai multe cure antibiotice anual”, a completat medicul.
