Cele mai mortale tipuri de cancer nu sunt neapărat cele care ucid cele mai multe persoane, ci cele cu cele mai scăzute rate de supraviețuire.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cele trei tipuri de cancer care au ucis cele mai multe persoane la nivel mondial în 2020 au fost cancerul pulmonar (1,8 milioane de decese), cancerul colorectal (916.000 de decese) și cancerul hepatic (830.000 de decese).
Cancerul de prostată și cancerul de sân, între timp, sunt printre cele mai frecvente tipuri de cancer.
Citește și: Mesaj de ultima oră de la Kate Middleton, diagnosticată cu cancer. În ce stadiu se află boala acum
Dar acestea nu sunt neapărat cele mai mortale tipuri de cancer, în ceea ce privește ratele lor individuale de supraviețuire, a declarat pentru Live Science Rebecca Siegel, director științific principal al cercetării privind supravegherea cancerului la Societatea Americană de Cancer (ACS).
Numărul de persoane pe care un anumit tip de cancer le ucide în fiecare an depinde de câte persoane îl au și de procentul de supraviețuire al persoanelor diagnosticate cu acest tip de cancer, a explicat Siegel. Cele mai mortale tipuri de cancer sunt cele cu cele mai scăzute rate de supraviețuire.
Iată care sunt cele mai mortale 10 tipuri de cancer din SUA, conform datelor SEER privind supraviețuirea relativă la cinci ani pentru cazurile diagnosticate între 2014 și 2020.
Citește și: O banală cană cu ceai crește riscul de cancer. De ce sunt pliculețele de ceai din comerț periculoase
Cancerul pancreatic
Cancerul pancreatic are o rată de supraviețuire pe cinci ani de 12,8%. Acesta poate fi tratat eficient dacă este detectat la timp, dar atunci când este diagnosticat în stadii mai avansate, rata de supraviețuire pe cinci ani poate scădea la 1%. Majoritatea pacienților cu cancer pancreatic în stadiul IV trăiesc doar aproximativ un an de la diagnosticare.
Cancerul pancreatic începe în țesuturile pancreasului, un organ care ajută la digestie și produce insulină. Aproximativ 95% din cancerele pancreatice încep în „celulele exocrine”, care produc enzime digestive.
Mai rar, cancerele apar în celulele endocrine ale pancreasului, care produc hormoni, precum insulina.
Fumatul, obezitatea, diabetul, pancreatita cronică, anumite mutații genetice și expunerea la substanțe chimice din mediu pot crește riscul de cancer pancreatic al unei persoane.
Deși acești factori de risc cresc probabilitatea generală ca o persoană să dezvolte boala, nu garantează că o va face, și nu toate persoanele care suferă de această boală au aceleași caracteristici.
Citește și: Crema pentru protecție solară este obligatorie și iarna. Întinerește pielea, te ferește de cancer
În funcție de stadiul cancerului, de starea generală de sănătate a pacientului și de preferințele sale personale, medicii pot trata cancerul pancreatic prin intervenție chirurgicală, radioterapie, chimioterapie sau o combinație a acestor tratamente.
La începutul anului 2024, un nou tratament chimioterapeutic de primă linie pentru cancerul pancreatic a fost aprobat de către Food and Drug Administration (FDA) din SUA pentru prima dată într-un deceniu.
Cancerul esofagian
Cancerul esofagian are o rată de supraviețuire la cinci ani de 21,6%.
Factorii de risc pentru cancerul esofagian includ vârsta înaintată, sexul masculin, fumatul, consumul de alcool și refluxul acid, în care acidul gastric urcă în esofagul inferior.
Tratamentele, care depind de avansarea cancerului, pot include intervenții chirurgicale, chimioterapie, radioterapie și imunoterapie. NCI estimează că cancerul esofagian a cauzat aproximativ 16.130 de decese în SUA în 2024.
Citește și: Românii mor din cauze tratabile. Suntem ultimii din Europa la screeningul pentru cancer și vaccinare
Cancerul de ficat și cancerul căilor biliare
Cancerul de ficat și cancerul ductului biliar intrahepatic au o rată combinată de supraviețuire la cinci ani de 21,7%.
Cancerul hepatic este una dintre principalele cauze ale deceselor cauzate de cancer la nivel mondial. Deși este mai frecvent în alte părți ale lumii, cazurile din SUA au crescut, ratele de incidență fiind mai mult decât triplate din 1980.
La nivel mondial, cel mai frecvent factor de risc pentru cancerul hepatic este infecția cronică cu virusul hepatitei B (VHB) sau cu virusul hepatitei C (VHC).
Citește și: Femeia de 100 ani care a învins cancerul. Mănâncă ce cultivă și nu stă în casă. Ce face zi de zi
VHB se transmite de la o persoană la alta prin fluidele corporale, în timp ce VHC se transmite prin contactul cu sânge infectat.
Nu există un vaccin eficient împotriva VHC; peste 107 000 de noi cazuri cronice au fost raportate în SUA în 2021.
Tratamentele pentru cancerul hepatic includ imunoterapia, radioterapia, chirurgia și transplantul hepatic.
Cancerul pulmonar
Cancerul de plămâni și bronhii (denumit în mod obișnuit doar „cancer pulmonar”) are o rată de supraviețuire de 26,7% la cinci ani.
Dintre toate tipurile de cancer, cancerul pulmonar ucide anual cele mai multe persoane la nivel mondial.
Fumatul este factorul de risc nr. 1 pentru această boală, urmat de expunerea la gazul natural radon.
Există două tipuri majore de cancer pulmonar: cancerul pulmonar fără celule mici, care reprezintă aproximativ 80% până la 85% din cazuri, și cancerul pulmonar cu celule mici, care este mai periculos deoarece crește și se răspândește mai rapid.
Depistarea precoce este esențială pentru îmbunătățirea prognosticului cancerului pulmonar; atunci când este depistat la timp, rata de supraviețuire la cinci ani pentru cancerul pulmonar fără celule mici poate ajunge până la 65%.
Tratamentele pentru cancerul pulmonar includ chirurgie, chimioterapie, radioterapie și terapii țintite. NCI estimează că cancerul de plămâni și bronhii a cauzat aproximativ 125.070 de decese în SUA în 2024.
Leucemie
Leucemia mieloidă acută (LMA) are o rată de supraviețuire pe cinci ani de 31,9%.
Leucemia este un termen larg pentru cancerele cauzate de dezvoltarea unor mutații în celulele stem din măduva osoasă, care în mod normal ar urma să devină celule imunitare numite globule albe, precum și globule roșii și celule de coagulare a sângelui cunoscute sub numele de trombocite.
În timp, celulele leucemice cresc și depășesc celulele sănătoase din sângele și măduva osoasă a unei persoane, suprimându-le dezvoltarea.
LMA este mai puțin frecventă înainte de vârsta de 45 de ani, deși poate apărea la orice vârstă.
În cea mai mare parte, medicii nu știu exact ce îi crește probabilitatea, deși fumatul, tratamentele anterioare de chimioterapie sau radioterapie, expunerea pe termen lung la benzen și expunerea la niveluri foarte ridicate de radiații pot crește riscul de a o dezvolta.
Abordările de tratament pot include chimioterapia, radioterapia și transplantul de măduvă osoasă sau de celule stem. Potrivit NCI, LMA a fost responsabilă de aproximativ 11.220 de decese în SUA în 2024.
Cancerul cerebral
Cancerul cerebral și alte cancere ale sistemului nervos au o rată de supraviețuire pe cinci ani de 33,4%.
La adulți, tumorile cerebrale încep rareori în creier - atunci când o fac, sunt cunoscute sub numele de cancere cerebrale primare.
În schimb, este de cinci ori mai probabil ca cancerele cerebrale să se fi răspândit la organ din cauza cancerului din alte părți ale corpului, caz în care sunt numite tumori cerebrale metastatice.
Cu toate acestea, tumorile cerebrale metastatice nu sunt incluse în statisticile privind supraviețuirea cancerului cerebral, deoarece cancerele sunt clasificate în funcție de locul lor de origine.
De exemplu, dacă o persoană moare din cauza unui cancer care a apărut în plămâni și s-a metastazat (răspândit) la creier, cazul acelei persoane ar afecta statisticile de supraviețuire pentru cancerul pulmonar, nu și pe cele pentru cancerul cerebral, a declarat pentru Live Science Kathy Cronin, om de știință la SEER.
În general, cancerele cerebrale primare nu fac metastaze la fel de mult ca alte tipuri de cancer.
Cu toate acestea, cancerul cerebral se poate răspândi la ganglionii limfatici din apropiere, ceea ce scade rata de supraviețuire la 21,3%.
Glioblastomul este cea mai mortală formă de cancer cerebral, cu o rată de supraviețuire la cinci ani de 5,7%.
Durata mediană de supraviețuire pentru adulții în vârstă cu glioblastom este mai mică de un an, dar tratamentele emergente pot ajuta la prelungirea acestei supraviețuiri.
Factorii de risc pentru tumorile cerebrale includ vârsta înaintată și faptul de a fi supraponderal sau obez.
Tratamentul tumorilor cerebrale depinde de tipul, dimensiunea și localizarea tumorii și poate include intervenții chirurgicale, radioterapie, chimioterapie și terapii medicamentoase țintite.
Cancerul cerebral și alte cancere ale sistemului nervos au cauzat aproximativ 18.760 de decese în SUA în 2024, potrivit NCI.
Cancerul de stomac
Cancerul de stomac are o rată de supraviețuire în cinci ani de 36,4%. Cancerul de stomac, numit și cancer gastric, se dezvoltă în celulele care căptușesc stomacul.
Aproape toate cancerele de stomac încep în celulele producătoare de mucus care alcătuiesc mucoasa cea mai internă a organului; acestea se numesc adenocarcinoame.
Tratamentul depinde de locul din peretele stomacului în care începe cancerul și de tipul de celulă în care începe, dar de obicei implică intervenții chirurgicale și chimioterapie.
Prognosticul este, în general, mai bun dacă cancerul de stomac este depistat mai devreme, dar multe persoane nu sunt diagnosticate până în stadii avansate. Cancerul de stomac este mai frecvent la bărbați decât la femei și este cel mai probabil să apară la persoanele cu vârsta peste 60 de ani.
Alți factori - cum ar fi etnia, excesul de greutate sau obezitatea și dieta - pot influența, de asemenea, riscul unei persoane de a suferi de această boală.
Cancerul ovarian
Cancerul ovarian are o rată de supraviețuire pe cinci ani de 50,9%. Acesta apare atunci când celulele mutante din ovare sau trompele uterine - pasajele care leagă ovarele de uter - proliferează în mod necontrolat.
Boala este una dintre principalele cauze ale deceselor cauzate de cancer la femei, alături de cancerul pulmonar și cancerul mamar.
Persoanele care poartă versiuni mutante ale anumitor gene pot avea un risc mai mare de a dezvolta cancer ovarian.
Cele mai frecvente mutații asociate cu cancerul ovarian sunt cele din genele de susceptibilitate la cancerul de sân 1 și 2 (BRCA1 și BRCA2) și cele legate de sindromul Lynch, o boală care crește, de asemenea, riscul unei game largi de alte tipuri de cancer.
Mielomul
Mielomul are o rată de supraviețuire în cinci ani de 61,1%. Mielomul este un tip de cancer care se formează în celulele imunitare numite celule plasmatice din măduva osoasă, oase și țesuturile moi ale corpului.
Ca și leucemia, mielomul este o formă de cancer al sângelui. Dar în cazul mielomului, boala debutează în mod specific în celulele plasmatice.
Aceste celule sunt produse de un alt tip de celule imunitare, numite celule B, și sunt capabile să secrete anticorpi care ajută la combaterea infecțiilor. Pe măsură ce celulele plasmatice canceroase cresc, ele elimină celulele normale din măduva osoasă care sunt necesare pentru producerea altor celule imunitare, precum și a globulelor roșii și a trombocitelor.
Există diferite forme de mielom, dar cel mai frecvent tip se numește mielom multiplu, care începe în măduva osoasă și se poate răspândi apoi în tot corpul.
În mod normal, mielomul este tratat cu ajutorul chimioterapiei, al medicamentelor țintite împotriva cancerului și al steroizilor.
Nu se știe care sunt cauzele mielomului, deși persoanele cu vârsta peste 45 de ani, bărbații și persoanele de culoare prezintă cel mai mare risc de apariție a acestuia.
Cancerul laringian
Cancerul laringian are o rată de supraviețuire pe cinci ani de 61,5%.
Acesta este cauzat de acumularea de celule canceroase în țesuturile laringelui, sau ale cutiei vocale.
Abuzul de alcool sau consumul de produse din tutun pot crește riscul de apariție a cancerului laringian. Ca majoritatea celorlalte forme de cancer, prognosticul pentru cancerul laringian este mai bun dacă boala este depistată la timp.
Cancerul laringian poate fi tratat cu radioterapie, chimioterapie, imunoterapie și terapie țintită.
Medicii pot efectua, de asemenea, intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea tumorii sau, eventual, a întregului laringe, dacă este necesar.
Scăderea ratelor de mortalitate prin cancer
În cea mai mare parte a secolului al XX-lea, rata mortalității prin cancer - numărul de persoane care au murit de cancer în fiecare an raportat la mărimea populației - a crescut constant și a atins un vârf în 1991.
Cu toate acestea, de atunci, rata de mortalitate prin cancer a scăzut cu 33%, ceea ce echivalează cu 3,8 milioane de decese prin cancer mai puțin comparativ cu rata de mortalitate din 1991, conform rezumatului 2023 al ACS privind starea cancerului în SUA.
Autorii studiului au atribuit scăderea ratei de deces prin cancer reducerii fumatului, creșterii ratei de screening pentru cancerul de sân, colorectal și de prostată și îmbunătățirii tratamentelor împotriva cancerului.
„Am făcut o mulțime de progrese în lupta împotriva cancerului”, a declarat Siegel, coautor al studiului, pentru Live Science.
În ciuda acestor progrese, un „leac pentru cancer” rămâne evaziv din mai multe motive. Prima problemă este că cancerul nu este doar o boală care poate fi eradicată cu un singur leac. „Am avea nevoie de sute de tipuri diferite de leacuri pentru a vindeca toate tipurile de cancer”, a declarat Siegel.
O altă provocare este însăși definiția „leacului”. Conform ACS, cancerul este „vindecat” dacă a dispărut în urma tratamentului, dacă nu mai este nevoie de tratament și dacă nu se așteaptă ca cancerul să reapară vreodată.
Dar chiar și atunci când toate urmele unui cancer au fost șterse, nu există nicio modalitate de a ști cu certitudine că acesta nu va reveni.
„Nu există niciodată o garanție că cancerul nu va recidiva, deoarece celulele canceroase se pot ascunde în organism nedetectate de sistemul imunitar al unei persoane”, a spus Siegel.
Acestea fiind spuse, cu cât o persoană este mai mult timp în remisie, ceea ce înseamnă că semnele și simptomele cancerului sunt reduse sau complet absente, cu atât este mai puțin probabil ca cancerul să revină.
În cele din urmă, doar pentru că există tratamente eficiente pentru un anumit cancer nu înseamnă că tratamentul va funcționa pentru toate persoanele care suferă de această boală.
„Cancerul fiecărei persoane are o semnătură moleculară unică și răspunde diferit la tratament față de o altă persoană cu același tip de cancer”, a declarat Siegel.
