O echipă de cercetători, condusă de Universitatea din Oviedo, Spania, a cartografiat codul genetic al speciei Turritopsis dohrnii (T. dohrnii) și a descoperit că, spre deosebire de alte specii de meduze care își pierd „nemurirea” la maturitatea sexuală, aceasta o păstrează deoarece are un număr dublu de genomuri asociate cu copierea și repararea ADN-ului.
Meduza activează această „superputere" pentru a evita prădătorii, ceea ce îi permite să se transforme în chist, apoi se formează ca polip atașat de fundul mării, iar când amenințarea dispare, creatura pornește din nou pe drumul spre maturitate.
Oamenii de știință nu urmăresc să recolteze creatura marină și să o transforme într-o cremă pentru piele, ci urmăresc să înțeleagă mai bine „fascinanta plasticitate celulară” ce permite unor organisme să fie capabile să călătorească înapoi în timp.
Citește și
VIDEO Pădurea „bântuită” de lângă Cluj: ruine ce dispar, OZN-uri fotografiate, copaci încolăciți
VIDEO Roi misterios de obiecte zburătoare deasupra celui mai avansat distrugător al US Navy
Deși multe tipuri de meduze au o anumită capacitate de a inversa îmbătrânirea și de a reveni la stadiul de larvă, majoritatea pierd această capacitate odată ce ajung la maturitatea sexuală, au scris autorii studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Studiul notează că nu este cazul T. dohrnii, aceasta fiind „singura care își menține potențialul ridicat de întinerire (până la 100%) în stadiile postreproductive, ajungând la nemurire biologică”.
Au fost analizate și comparate aproape 1.000 de gene din ambele specimene care implică îmbătrânirea și repararea ADN-ului.
Datele arată că „meduza nemuritoare” are de două ori mai multe copii ale genelor asociate cu repararea și protecția ADN-ului, ceea ce îi permite să păcălească moartea, relatează New Scientist.
