Încă din studiile clinice, cel puțin pentru vaccinurile bazate pe ARN Mesager, a fost evident faptul că intensitatea dar și frecvența reacțiilor adverse a fost mai mare în cazul acestor vaccinuri, a explicat la RFI dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, președintele Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.

Citește și: Când va fi gata vaccinul anti-COVID care ar oferi imunitate 17 ani. Testele clinice au început

„Nu același lucru putem spune despre vaccinurile bazate pe ARN Viral- AstraZeneca-unde intensitatea și frecvența reacțiilor adverse este mai mică la a doua doză comparativ cu prima doză. Și atunci, sigur, ne întrebăm care este motivul?

Citește și: România a cerut ajutorul Parchetului General din Mexic pentru a-l aresta pe mafiotul Rechinu

Este unul simplu: este clar că, într-un fel sau altul, aceste reacții adverse evidențiază modul în care organismul reacționează atunci când identifică un agent străin. În acest caz, agentul străin este reprezentat de proteina S, adică acea «țepușă» care se află pe suprafața virusului SARS-CoV-2 care este indusă a fi produsă în organism de către vaccinurile administrate.

Citește și: UE introduce pașapoartele de vaccinare la vară. Ce informații conțin acestea

Și dacă în cazul vaccinurilor cu ARN Mesager, avem un răspuns primar obținut după prima doză, faptul că a doua oară apare un număr mai mare de reacții adverse, nu reprezintă altceva decât că acel organism luptă cu antigenul astfel încât să producă anticorpi și, bineînțeles, toate mecanismele prin care poate să îndepărteze în dacă acest virus în stare sălbatică se va întâlni cu organismul respectiv. (...)

Nu aș vrea să se înțeleagă că doar cei care au reacții adverse vor dezvolta  și apărare, anticorpi. Există tipuri de manifestări, există o anumită reactogenitate individuală din partea fiecărei persoane: sunt anumite persoane care reacționează exagerat la o durere minoră, după cum sunt persoane care în cazul în care se întâlnesc cu o durere intensă reușesc să își mențină cât se poate de mult, să-și exteriorizeze această senzație de durere. Deci, protecția apare atât la cei care au avut reacții adverse cât și la cei care nu au avut”, a explicat doctorul.

Gindrovel Dumitra spune că durerea de cap poate apare atât în cazul primei doze, cât și în cazul rapelului.

„Ea reprezintă practic expresia reacției inflamatorii nespecifice, care se declanșează și cu această ocazie, și care poate fi cât se poate de pasageră. Adică această durere de cap în primul rând că cedează la antialgicele obișnuite și este foarte important că cedează în timp.

Ideea este că mecanismele prin care se declanșează această cefalee sunt complet diferite: în unele situații poate fi vorba de o reacție a sistemului imun, la alte persoane cefaleea poate fi dată de pusee hipertensive, bazate pe emoție mai mult, pentru că în studiile clinice cefaleea a apărut atât la cei vaccinați, cât și la cei care au primit placebo.” (Citește interviul integral în RFI).