De ce apare obezitatea la vârste tot mai mici în România

Preşedintele Societăţii Române de Diabet şi Endocrinologie Pediatrică şi şef al Secţiei II Pediatrie a Clinicii "Bega" din Timişoara, prof. dr. Iulian Velea, a declarat, pentru AGERPRES, că diabetul zaharat de tip I (insulino-dependent) şi obezitatea încep să apară la vârste tot mai fragede ale copiilor, fiind deja înregistraţi în clinică copii şi tineri cu fibroză hepatică, acestea fiind consecinţe ale obezităţii.

"Ca o particularitate, în ultimii patru ani constatăm o incidenţă a cazurilor de diabet de tip I la grupa mică de vârstă, de până la cinci ani, fără a putea avea o explicaţie. Intră probabil în discuţie şi anumiţi factori virali, anumite virusuri. Este o suspiciune, dar nu avem date. (...) Intră în discuţie factorul imunologic, adică apariţia autoanticorpilor îndreptaţi împotriva pancreasului propriu, declanşată de un factor pe care noi nu-l cunoaştem; intră în discuţie toate virozele pe care le fac copiii. S-a dovedit că există vârfuri de morbiditate primăvara şi toamna, perioade care coincid cu cele în care copiii fac viroze. Nu putem spune care este virusul, intră în discuţie inclusiv virusurile hepatitice, gripale, paragripale. Copiii fac foarte multe viroze, dar majoritatea trec prin ele fără a face diabet, în timp ce unii fac diabetul de tip I", a afirmat prof. Iulian Velea.

Potrivit medicului, în România s-au făcut foarte puţine studii referitoare la obezitatea copilului, cel mai recent datând din anul 2016, care a indicat faptul că în Banat incidenţa de obezitate pediatrică este cea mai mică, iar în Moldova cea mai ridicată.

"Până în 2010, un studiu arată că la vârsta 11 ani, fetele din România au suprapondere şi obezitate de circa 14%, băieţii mult mai mult, la 21%, iar la 15 ani scade la fete la 8%, pentru că ţin la siluetă, dar băieţii rămân la 20%, fiind leneşi. Dintre toţi aceşti copii care dezvoltă obezitate vor fi adulţi cu obezitate şi cu riscuri foarte mari de boli cardiovasculare la adultul tânăr. Aceşti copii care dezvoltă obezitate vor fi prima generaţie care vor deceda înaintea părinţilor", spune dr. Iulian Velea.

El avertizează că sunt puţini cei care ştiu că inima copilului cu obezitate este un cord bolnav pentru că trebuie să poarte multe kilograme în plus, apoi toate aceste celule adipoase care se multiplică rămân sub tegument şi cu ele se dezvoltă şi o reţea vasculară suplimentară. Se estimează că copilul cu obezitate medie şi severă dezvoltă o reţea vasculară suplimentară de circa 320 kilometri, ceea ce înseamnă că inima trebuie să pompeze sânge în această reţea vasculară suplimentară şi face un efort suplimentar.

"De asemenea, se pot depune în celulele hepatice şi dezvoltă ficatul gras nonalcoolic, care evoluează spre fibroză şi ciroză, dacă nu intervenim urgent. Găsim la ora actuală ficatul gras nonalcoolic şi în clinica noastră. Avem peste 500 de cazuri şi avem, din păcate, cazuri de copii şi adolescenţi care au deja fibroză hepatică datorită obezităţii, dar avem şi numeroase cazuri cu sindrom metabolic - hipertensiune arterială, obezitate, diabet de tip II, ficat gras nonalcoolic, ovare polichistice la fete, tulburări hormonale. Sunt lucruri despre care citeam în urmă cu 10-15 ani şi, din păcate, am ajuns acum să ne confruntăm cu ele", a spus preşedintele Societăţii Române de Diabet şi Endocrinologie Pediatrică.

Dr. Iulian Velea subliniază faptul că un copil nu este un adult în miniatură, iar pediatrii îl văd altfel decât îl văd adulţii. "Nevoia de glucoză a creierului copilului este dublă faţă de a adultului până la 15 ani, de aceea hipoglicemiile sunt foarte periculoase la copil, pentru că îi poate afecta substanţa albă, în timp ce hiperglicemia îi poate afecta substanţa cenuşie. De aceea trebuie păstrat nivelul glicemiei. Este necesară concomitent şi educaţia părinţilor, pentru că nu pot să-i spun copilului să mănânce fructe şi legume, dar părinţii să mănânce salam şi grăsimi", a adăugat dr. Iulian Velea.

În altă ordine de idei, în contextul pandemiei SARS-CoV-2, prof. Iulian Velea a spus că glicemia creşte în infectarea cu acest virus, fiind vorba despre stresul infecţios, care are efect hiperglicemiant. Când stresul infecţios este îndepărtat, glicemia revine la normal, dar atrage atenţia că acel pacient poate la un moment dat să facă diabet şi este un semnal de alarmă.

Pe de altă parte, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM), decan al Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Victor Babeş'' din Timişoara, prof. dr. Romulus Timar, a declarat, pentru AGERPRES, că în România sunt 52% dintre adulţi supraponderali sau obezi, trendul obezităţii şi al diabetului zaharat de tip II fiind în continuă creştere.

El a explicat că prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,2%, în timp ce în judeţul Timiş a fost de 8,4%. Din aceste persoane, 5-10% au diabet zaharat de tip I, care necesită obligatoriu tratament cu insulină, iar restul de 90-95% au diabet zaharat de tip II, care necesită doar modificarea stilului de viaţă sau urmează tratament cu medicaţie antidiabetică.

"În ultimele trei luni de pandemie, aproape toţi pacienţii cu diabet zaharat care vin la control au crescut în greutate cu 2-3 kg, probabil din cauza lipsei activităţii fizice, concomitent cu un consum mai mare de alimente", a afirmat dr. Romulus Timar.

În ceea ce priveşte obezitatea, dr. Romulus Timar a adăugat că spre deosebire de restul ţării, Timişul are o prevalenţă de 46%, cea mai mare fiind în Moldova.

"La adult, obezitatea cu diabetul zaharat de tip II merg mână în mână, într-o creştere paralelă, iar măsurile cele mai importante de prevenţie presupun un stil de viaţă sănătos, cu mişcare zilnică, mers pe jos, o alimentaţie echilibrată, bogată în fructe şi legume, evitând grăsimile saturate, alimentele bogate în glucide", a precizat dr. Romulus Timar.