Măsurile de relaxare erau necesare având în vedere impactul negativ determinat de restricțiile impuse în ultimele luni. Un impact social, psiho-social, dar mai ales economic care ne-a afectat pe toți. Însă aceste măsuri de relaxare trebuie să fie însoțite de o mai mare responsabilitate și disciplină colectivă. În absența acestora, este foarte posibil să pierdem controlul asupra pandemiei.
Este regretabil, după o perioadă în care populația s-a comportat exemplar, să distrugem prin iresponsabilitate, în câteva zile, toate rezultatele obținute. Teoriile conspiraționiste nu fac altceva decât să accentueze dezorientarea oamenilor și să îi motiveze în a fi indisciplinați. La aceste lucruri se adaugă și implicarea politicului în gestiunea pandemiei.
Clasa politică trebuie să gestioneze criză determinată de Covid-19 din punct de vedere administrativ, realizând cadrul legislativ necesar și modalitățile de implementare a acestor măsuri. Însă, clasa politică nu poate gestiona din punct de vedere științific și medical un fenomen sanitar. Pentru acest lucru sunt necesari experți în domeniul sănătății. În situația actuală în care există o neîncredere cu privire la existența acestei pandemii, cred că poate fi necesar ca acest comitet de suport științific să fie lărgit, prin cooptarea mai multor specialiști. O astfel de decizie va crește încrederea populației în recomandările acestui comitet de suport științific și va elimina orice suspiciune cu privire la obiectivitate acestor decizii.
Privind evoluția din ultimele zile, în care am asistat la o creștere a numărului de cazuri, ne punem întrebarea dacă nu cumva ne îndreptăm spre acel “vârf” al pandemiei pe care îl așteptăm de ceva timp. Din punct de vedere al evoluției pandemiei în România, mă tem că ne aflăm în oglindă cu situația din Italia. Italia a început să înregistreze cazuri și să aibă o transmitere intracomunitară susținută, dar nu a implementat măsuri de restricție în aceea perioada de început a pandemiei. Au implementat măsuri de restricție abia când numărul de îmbolnăviri depășea câteva mii în fiecare zi.
În România a fost exact invers. Autoritățile din țară noastră au implementat măsuri severe de restricție, încă de la început, atunci când nu aveam o transmitere intracomunitară susținută, obținând în acest fel un control foarte bun al pandemiei. În prezent aflându-ne în faza măsurilor de relaxare, dar având o transmitere intracomunitară prezentă, este posibil să fim în situația Italiei de la începuturile acestei crize sanitare. Există însă o diferență uriașă, care sper să nu ne aducă în situația dramatică a tragediei italiene. Chiar dacă ne aflăm în perioada de relaxare, în prezent deținem mult mai multe informații cu privire la modul în care putem controla evoluția epidemiei. Însă, pentru a putea obține acest control este necesar să aplicăm cu responsabilitate toate informațiile pe care le deținem. Degeaba le cunoaștem dacă în realitate nu le aplicăm și preferăm să sfidăm orice regula sanitară. Sfidarea acestor reguli va determina creșterea continuă a numărului de cazuri.
După această accelerare a numărului de îmbolnăviri, multe din spitalele implicate în gestionarea pacienților cu Covid-19 au declarat că lucrează la capacitate maximă, existând riscul ca în câteva zile să le fie depășită capacitatea, în cotextul în care se menține acest trend ascendent de noi cazuri. În opinia mea, această situație este determinată de internarea oricărui pacient pozitiv cu Sars-Cov-2, indiferent de simptomatologie. Pacienții pozitivi, dar asimptomatici nu ar mai trebui obligați să se interneze în spital. Am înțeles explicațiile oficiale care susțin faptul că în acest mod prevenim răspândirea virusului în comunitate.
Însă nu putem transformă spitalele în spații de carantină și izolare. Dacă nu se schimbă politica modului de internare a acestor pacienți, cel mai probabil capacitatea spitalelor de primă linie și a celor suport va fi depășită în scurt timp. Dacă acest lucru va determina internarea de pacienți Covid-19 în spitalele generale vom asista la propagarea transmiterii virusului în sistemul de sănătate publică. Pacienții asimptomatici pot fi tratați și supravegheați la domiciliu, folosind rețeaua de medicină primară.
Sunt țări în care au fost implementate aplicații de telefonie mobilă capabile să gestioneze pacienții aflați în izolare la domiciliu. Sistemele “track and trace” vor fi introduse în Marea Britanie începând cu această lună și vor permite monitorizarea pacienților pozitivi la domiciliu. În plus vor putea aduce informații importante de sănătate publică prin care oamenii pot să ocolească acele zone în care există probabilitatea unui număr mare de pacienții contaminați cu Sars-Cov-2. Oricare din aceste metode se vor dovedi mult mai eficiente și mai puțin costisitoare pentru sistemul de sănătate publică.
Sistemul sanitar nu poate fi blocat de pacienți asimptomatici care primesc medicație minimă administrată pe cale orală. Astfel de pacienți vor avea o stare psiho-emoțională mult mai bună la domiciliu, beneficiind de confortul căminului personal. Spitalele Covid și cele suport vor trebui să interneze numai pacienții cu simptomatologie care necesită măsuri terapeutice ce nu pot fi aplicate în afară spitalului.
Chiar dacă în acest moment nu există o presiune ridicată pe sectorul de terapie intensivă, trebuie să avem în vedere faptul că această creștere semnificativa a numărului de pacienți nou diagnosticați va genera un procent proporțional de pacienți care vor necesita măsuri de terapie intensivă. În acest fel, în următoarea perioadă ne putem aștepta la creșterea numărului de pacienți critici care să aibă nevoie de terapie intensivă. În evoluția acestei boli există o întârziere între momentul de diagnostic și debut al infecției și agravarea stării generale care să impună internarea în secțiile de terapie intensivă.
Singura posibilitate de a ne putea bucura de aceste măsuri de relaxare care ne oferă posibilitatea unui trai cvasinormal, este condiționată de capacitatea fiecăruia dintre noi de a respecta acele minime și de bun simt măsuri sanitare.
