Dr. Radu Țincu, medic primar în cadrul secţiei de Terapie Intensivă - Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti atrage atenția că drogurile ieftine care ajung la îndemâna adolescenților sunt mult mai periculoase decât cele scumpe.
Etnobotanicele, care sunt la îndemâna tuturor pentru că sunt ieftine, conțin substanțe otrăvitoare și producă tulburări psihice grave.
Diferențe la consumul de droguri între tinerii care provin din familii bogate și cei săraci
Mulți tineri ajung la spital intoxicați cu droguri, fie că sunt consumatori de cocaină și marijuana sau de etnobotanice. Sunt cazuri în care medicii descoperă cu greu substanța de sinteză din aceste stupefiente.
Consultat de Newsweek, dr Radu Țincu a explicat ce diferențe sunt între consumatorii de droguri de siteză și heroină.
”Piața aceasta oferă droguri mai scumpe sau mai ieftine, în funcție de bugetul consumatorului. Drogurile scumpe sunt, evident, cocaina e topul cel mai scump, un gram e undeva la 100 euro și marijuana, în funcție de puritate și de calitatea produsului respectiv, poate fi mai scumpă.
Însă la polul opus sunt drogurile de sinteză, așa-zisele etnobotanice, unele dintre ele ajungând la prețul de 20-30 lei, ceea ce dau o accesibilitate mult mai largă consumatorilor care nu au venituri.
Citește și: Cartelul drogurilor din licee: Traficanți cu părinți la MAE, Guvern și DNA. Eleve leșinate în baie
Pe de altă parte, această terminologie de etnobotanice a indus foarte mult în eroare, în special tinerii, pentru că ”etno” și ”botanic” poate sugera ideea că aceste substanțe ar fi de origine naturală.
Mai mult decât atât, ele se regăseau în așa-zisele magazine legale, multă lume crezând că dacă se pot vinde și cumpăra fără niciun fel de restricție, ele nu au toxicitate. Este foarte fals acest lucru.
Aceste substanțe sunt substanțe de sinteză, sunt substanțe cu toxicitate extrem de ridicată pentru sistemul nervos central.
Sunt substanțe noi apărute pe piață. De foarte multe ori, nici noi ca medici nu cunoaștem în totalitate efectele unui astfel de produs care abia a apărut pe piață și e nevoie de câteva săptămâni să putem să ne clarificăm cu privire la farmacologia și efectele pe care le determină.
Citește și: EXCLUSIV Traficanți din 16 țări aduc tone de droguri în România. Există un specific pe regiuni
Ce trebuie să reținem este că întotdeauna toxicitatea este corelată cu doza. Orice substanță poate să fie toxică dacă introducem o doză suficient de mare”, a explicat medicul toxicolog.
Drogurile de sinteză au efecte mai brutale asupra consumatorilor
Dr. Țincu a mai explicat că aceste etnobotanice au un grad de toxicitate mai mare în comparație cu cele de origine naturală și produc tulburări psihice mai grave.
”Aceste substanțe de sinteză au efecte mult mai brutale, mult mai severe asupra sistemului nervos central, comparativ cu cele de origine naturală. Nu că acelea nu ar putea fi nocive, însă primele au un grad de toxicitate mai mare.
Ce mai e de spus la acest tip de substanțe este că ele produc de foarte multe ori tulburări psihotice. Asta înseamnă o tulburare psihiatrică cu delir, halucinații, agresivitate, stări de agitație psihomotorie, confuzie, dezorientare.
Mulți dintre acești tineri ajung la spital, de cele mai multe ori încătușați de poliție pentru că nu pot fi stăpâniți în această reacție exagerată pe care aceste substanțe o au la nivelul creierului”, a mai punctat medicul.
Citește și: Semnele care îl dau de gol pe adolescentul care consumă droguri. ”Un fenomen scăpat de sub control”
Cât de greu se pot recupera tinerii dependenți de droguri în România
Costurile pentru tratamentul unui pacient intoxicat cu droguri sunt foarte mari. Numai la ATI tratamentul și intervențiile costă undeva la 7.000-8.000 de euro pentru fiecare pacient.
Sunt cazuri foarte dese în care după externare, cei dependenți de droguri sunt aduși din nou la urgențe. Uneori se întâmplă chiar a doua zi.
Dar problema cea mai mare la noi nu este terapia intoxicațiilor acute ci ce se întâmplă după acest moment.
Încă nu avem pus la punct un sistem de recuperare pentru acești tineri.
”Se poate face recuperare”, a spus Radu Țincu. ”Există centre de dezintoxicare unde se încearcă tratamente de substituție astfel încât să se înlocuiască aceste substanțe cu unele medicamente și într-un mod controlat, să reușim într-un interval de timp să dezobișnuim organismul de această dependență.
Problema majoră în România nu este terapia de dezintoxicare sau tratamentul intoxicațiilor acute. Pentru acest tip de pacienți avem resurse medicală.
Problema este ce facem după ce un astfel de tânăr este redat societății după o cură de dezintoxicare.
Și aicea e nevoie de programe de reabilitare și de reintegrare socială, pentru că el se reîntoarce în mediu în mediu extern și se reîntâlnește cu anturajul, cu prietenii care încă poate mai folosesc aceste substanțe și atunci riscul de recădere este foarte mare”, a precizat medicul.
Specialistul a mai spus că un program de reabilitare poate dura luni bune
România are un deficit enorm pentru a reintegra acești tineri și a include în programe de reabilitare programe de reabilitare care înseamnă evaluări psihologice periodice, psihoterapie, evaluare psihiatrică, grupuri de lucru în care se desfășoară anumite activități împreună cu alți dependenți de aceeași substanță.
Aceasta este problema pe care trebuie s-o corectăm în perioada următoare.
De asemenea, numărul centrelor de dezintoxicare este mai mic din perspectiva mea, în comparație cu numărul de pacienți care avea nevoie.
Iar aceste centre de dezintoxicare vor trebui, din perspectiva mea în următorii ani, să fie realizate în acest sistem integrat, adică să avem un centru de dezintoxicare care ulterior să poată oferi și aceste programe de reabilitare pe termen mediu sau chiar lung.
E nevoie de program de reabilitare de uneori 4-6-8 luni de zile ca acești tineri să nu mai recadă în patima consumului de substanțe stupefiante.
De asemenea, cred că aceste centre integrate pentru dependență ar trebui să fie exteriorizate cumva spitalelor de psihiatrie, pentru că încă există stigmatizare aceasta, pacienții refuză, tinerii refuză să se interneze într-un centru de dezintoxicare pentru că el este la acest moment în interiorul unui spital de psihiatrie și această stigmatizare îi face să fie reticenți la internarea într-un astfel de centru”, a mai arătat dr Țincu.
Medicul a mai subliniat că ”un pacient cu o intoxicație acută care necesită terapie intensivă poate să ajungă la 7.000-8.000 euro pentru fiecare episod”.
Programe de prevenție ”doar pe hârtie”
Pentru că nu există sprijin real pentru consumatorii de droguri ca aceștia să scape de adicție, mulți devin victime sigure. Iar o simplă informare a elevilor și studenților nu-i ajută cu nimic.
Nici măcar nu vor citi pliantele distribuite în cadrul evenimentelor organizate atunci când fenomentul este scos la suprafață din când în când.
”Pot spune că am avut pacienți care s-a internat de șapte-opt ori într-un an pentru tratamentul unor intoxicații acute sau supradoze.
E greu de făcut un calcul pentru că prevenție înseamnă nu doar partea medicală, prevenție înseamnă programe educaționale care trebuie demarate inter-instituțional.
Ministerul Educației cu Ministerul Sănătății trebuie să înceapă să aibă aceste ore de educație sanitară în școli, care să fie adaptate elevilor și adaptate gradului lor de înțelegere și de percepție. Pe hârtie figurăm că se desfășoară astfel de programe, însă în realitate nu au niciun fel de efect.
Degeaba le oferim pliante tinerilor pe care le vor arunca la coș după ce se termină ora respectivă.
Acest tip de program e un program care doar pe hârtie poate fi bifat, dar în realitate nu determină niciun efect.
Va trebui să încercăm ca aceste programe educaționale să fie gândite de psihologi, psihoterapeuți, medici în domeniul toxihologiei, care să reușească să creeze un mesaj ce să care să fie perceput de către de că de către elevi.
De asemenea, cred că va trebui și cadrele didactice să fie instruite.
Va fi nevoie de cursuri de instruire cum să recunoască consumul de droguri, cum să se comporte în faza unui astfel de elev sau de student. Pentru de foarte multe ori studenții, elevii știu mai multe despre droguri decât știu cadrele didactice sau mai multe despre droguri decât știu părinții.
Și atunci n-ai cum să le oferi tu un mesaj sau un sfat dacă nu ai suficientă informație. Deci e foarte greu de făcut un calcul cât ar costa prevenția, însă prevenția trebuie făcută timp de câțiva ani de zile ca să putem să obținem niște rezultate reale.
Programele acestea nu vor avea efecte pe o zi pe alta. E nevoie de 5-6 ani de zile continuu de susținere pentru a putea schimba mentalitatea unei generații”, a mai explicat medicul toxicolog.
Ce îi face pe tineri să se apuce de droguri
Tinerii devin consumatori de multe ori din curiozitate. Însă problemele cu familia, anturajul, nevoia de socializare, îi transformă în dependenți.
Potrivit doctorului Radu Țincu, tinerii se apucă de droguri ”de obicei în anturaje, unde sigur îi împinge curiozitatea, lipsa de informații”.
”Este extrem de ciudat că suntem într-o societate informatizată, digitalizată și tinerii aceștia au în continuare informații eronate cu privire la toxicitatea drogurilor, cu privire la efectele acestora asupra organismului. Și în lipsa aceasta de informație e clar că tentația își face simțită prezența.
Pe de altă parte, de foarte multe ori mulți recurg la consumul de droguri pentru a rezolva o problemă psiho-emoțională, un conflict cu părinții, o lipsă de implicare a părinților, o lipsă de înțelegere a problemelor sau de suport pe care părinții nu-l oferă.
Îi determină pe aceștia să devină parte a unui anturaj, a unui grup, aproximativ de aceeași vârstă, care împărtășește aceleași idealuri, îi înțelege și îi susține în problema lor.
Și atunci e clar că acest grup, acest anturaj devine un substitut pentru familia mai puțin prezentă. De asemenea, mi-au mai spus că au început să consume substanțe stupefiante la petreceri pentru că își doreau să socializeze mai bine, să distreze mai bine.
Aveau nevoie de o stare de dezinhibiție. Acest lucru a putut fi obținut cu ușurință. Vedeți, din nou ne întoarcem la partea socială a acestui fenomen.
Vedem că multe din cauzele consumului de substanțe supefiante sunt reprezentate de probleme psihoemoționale. Conflict cu familia lipsă de socializare, incapacitatea de a te distra într-o stare de realitate și ai nevoie de o așa-zisă realitate alternativă.
Deci cred că aici discutăm de aceste programe de educație medicală în care acestor tineri trebuie să i se explice, dincolo de efectele medicale, faptul că lumea creată de droguri nu este reală. Ea nu rezolvă nici conflictul cu familia, nu rezolvă nici problemele emoționale.
Dimpotrivă, agravează toate aceste disfuncții. Pentru că dintr-o dată, fiind o persoană liberă care poate decide asupra propriei propriului destin, tânărul dependent nu mai este liber. De multe ori le spun tinerilor care se supără atunci când părinții îi aduc la doctor și se supără pentru că îmi reproșează că ei sunt oameni liberi.
Tocmai asta încerc să le spun că libertatea lor a fost pierdută când au devenit robii acestor substanțe. În momentul în care nu mai poți să desfășori activitatea pentru că ai nevoie de o substanță, că faci sevraj, în acel moment libertatea ta nu mai este prezentă. Și dimpotrivă, ești subjugat de necesitatea acestor substanțe”, a mai spus dr. Radu Țincu.
Citește și: Trafic de droguri în două școli renumite din București. Dealeri și consumatori, în rândul elevilor
Fenomenul drogurilor în școli a fost scos la iveală în luna martie când o grupare de traficanți a fost spartă de poliție.
Printre cei implicați erau și elevi la licee celebre din București.
Acțiunea Medusa a scos la iveală traficul de droguri din licee
La sfârșitul lunii trecute, acțiunea "Medusa", privind traficul de droguri din școlile românești a dus zeci de elevi în fața organelor de anchetă. După cei 22 de tineri cercetați în București, au fost duși la audieri și 20 din Bacău.
În Suceava polițiștii cercetează alte șase persoane. Surse din anchetă spun că între suspecți sunt și doi elevi de 19 ani de la un liceu din orașul Rădăuți care se ocupau de vânzarea drogurilor și etnobotanicelor în școală. Tranzacțiile s-ar fi desfășurat în baia liceului.
Tot pentru consum de droguri este o anchetă și la o școală din Iași. Doi băieți de clasa a IX-a și a XII-a au ajuns la spital după ce ar fi consumat canabis într-o pauză.
Un alt caz șocant a fost la Deva. 12 elevi plecați cu o profesoară în Macedonia într-un schimb de experiență au fost trimiși înapoi în România după ce în camera de hotel a unui băiat de clasa a X-a au fost găsite droguri.
