România nu are spitale regionale, dar Ministerul Sănătății are o direcție care se ocupă de monitorizarea și implementarea acestora de la finalul anului 2017. De atunci, direcția este considerată „ușa secretă“ prin care se fac angajări în Ministerul Sănătății.
Newsweek România a obținut în exclusivitate un raport de control care arată cum se fac angajările controversate în Ministerul Sănătății. Dar și neregulile care au patronat aceste angajări în mandatul de ministru al lui Nelu Tătaru și al secretarului general Nicoleta Rusu.
PSD a promis în campania electorală din 2016 construirea a 8 spitale regionale și a unui complex medical în București.
Astfel, la nivelul Ministerului Sănătății s-a înființat Direcția de Monitorizare – Implementare Spitale Regionale, la conducerea căreia a fost numită ieșeanca Cristina Laura Gafton. Ea era fosta șefă a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Spitale regionale pentru campania electorală
Conform atribuțiilor, noua direcție trebuia să se ocupe procedurile operaționale aferente monitorizării și implementării proiectelor spitatelor regionale.
Dar răspundea și de coordonarea și gestionarea etapelor de implementare ale proiectelor spitalelor regionale, inclusiv integrarea serviciilor la nivel regional, modelul de management, finanțare, operare și formare profesională.
Între timp, construcția celor opt spitale regionale a fost tergiversată din varii motive. Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a anunțat că până în anul 2024 vom avea fundațiile acestor unități spitalicești. Atunci vom avea o nouă rundă de alegeri parlamentare.
Concurs cu condiții ilegale
În vara anului 2020, Cristina Laura Gafton, în calitate de șefă a Direcției Spitale Regionale, a solicitat ministrului Sănătății Nelu Tătaru să-i aprobe angajarea a șase persoane, fără concurs.
Cinci pe funcțiile de consilier grad 1A și una pe funcția de consilier debutant. Solicitarea i-a fost aprobată de secretarul general Nicoleta Rusu și de ministru.
Candidații pentru cele șase posturi erau obligați să dea o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu sunt încadrați la o altă instituție publică sau privată.
Asta înseamnă că direcția lui Gafton voia să angajeze șomeri sau persoane fără un loc de muncă.
Conform raportului de control, această condiție „este neconstituțională și excede condițiilor stabilite prin ocuparea postului prin OMS nr.905/2020, devenind astfel ilegală“.
Mai mult, condiția introdusă suplimentar aduce atingere dreptului constituțional la muncă, fiind de astfel și discriminatorie și vădit contrară Constituției și Codului Muncii.
Tot în raport se precizează că nu a fost reglementată necesitatea indicării unei minime bibliografii, care să fie cunoscută și parcursă de către candidați, în condițiile în care aceștia urmau să exercite funcția în cadrul unei autorități publice centrale, ceea ce impune anumite rigori și cunoștințe.
Haos și ilegalități în MS
Comisia de evaluare a candidaților a fost compusă din Cristina Laura Gafton, Carmen Mihaela Angheluță și Sorin Mihai Ivan. Secretar al comisiei a fost desemnată Carmen Bulgariu, de la Resurse Umane.
Pentru poziția de consilier debutant au fost admiși trei candidați, motiv pentru care comisia a organizat un interviu pentru departajarea acestora. Într-un final, postul i-a revenit cântăreței Codruța Elena Filip. Pentru posturile de consilier grad 1A au fost admise doar trei persoane: Vasilica Badea, Adrian Antonie și Iulian Macovei.
Apoi au început haosul și ilegalitățile în Ministerul Sănătății. Pentru cei patru candidați admiși au fost elaborate proiectele de ordin de ministru privind numirea lor pe funcții. Corpul de Control a constatat că proiectele de ordin conțineau în preambul informații eronate. Nici măcar nu indicau concret articolele de lege incidente aplicării grilei de salarizare.
Cu toate acestea, au fost avizate de directorul Resurselor Umane Iuliana Costin, șeful de serviciu Oman Valeriu, directorul general adjunct Maria Marta Preda și directorul general Lucian Indrei.
Documentele au mai fost semnate inclusiv de Nicoleta Rusu, secretarul general de atunci al Ministerului Sănătății, promovată în funcție tot de ministrul Nelu Tătaru.
Contracte înregistrate ilegal în Revisal
Ordinele de numire ale celor patru persoane nu au fost semnate de ministru. Cu toate acestea, au fost întocmite și contractele individuale de muncă.
Corpul de Control a reținut că, „deși contractele individuale de muncă nu au fost semnate, au fost înregistrate în Revisal și le-au fost eliberate legitimații de muncă“. Complet ilegal!
Potrivit raportului de control, Biroul Încadrări Personal a transmis că înregistrarea contractelor nesemnate în Revisal a fost făcută de Carmen Mihaela Bulgariu.
Raportarea contractelor în Revisal a fost făcută pe 26 august 2020 pentru că cei patru candidați urmau să înceapă efectiv munca pe 1 septembrie 2020. Pe scurt, cei patru candidați figurau angajați, deși ordinele de numire nu erau semnate de ministru.
Legitimațiile eliberate ilegal
Newsweek România a dezvăluit o parte din aceste angajări controversate după ce legitimația de serviciu eliberată pe numele Codruței Elena Filip a fost publicată pe Facebook de soțul acesteia. Ministrul Nelu Tătaru a vrut să îngroape scandalul, motiv pentru care a încercat să inducă ideea că legitimația ar fi fost falsă.
Mai mult, ministrul declara public că Codruța Filip nu este angajata MS, deși contractul de muncă era înregistrat în Revisal și avea legitimație de serviciu.
În tot acest timp, purtătoarea de cuvânt a MS, Oana Grigore, încerca să convingă jurnaliștii că informațiile publicate de Newsweek România sunt eronate.
Deși documentele o contraziceau. „Eliberarea legitimațiilor de serviciu se realizează după îndeplinirea formalităților de angajare, respectiv de numire în funcție și de încheiere a contractului de muncă, legitimația fiind un act oficial care atestă faptul că o persoană este angajată a MS“, potrivit raportului de control.
Documentul citat mai arată că completarea, avizarea și eliberarea celor patru legitimații de serviciu a fost făcută de Carmen Bulgariu „la insistența doamnei Cristina Gafton“. Cristina Gafton a negat că ar fi cerut acest lucru.
Bătaie de joc la MS
Adrian Antonie a fost validat de Cristina Gafton pe funcția de consilier 1A. Ulterior, a fost trimis să își desfășoare activitatea la Direcția de Sănătate Publică Dolj, deși câștigase postul la Direcția Spitale Regionale. Cu toate că ordinul de ministru legat de angajare nu era semnat.
În raportul de control se menționează că, „la cerința doamnei directoare Cristina Gafton s-a prezentat la locul de muncă în perioada 1- 22.09.200, neavând nicio înștiințare de la Ministerul Sănătății. La DSP Dolj a semnat electronic minuta de informare, i s-a făcut adresă de mail, a semnat condica de prezență în activitate“.
Dar, pe 22 septembrie, a aflat de la colegii săi că i s-a radiat contractul de muncă din Revisal de o săptămână.
Anchetă mușamalizată de Tătaru
Corpul de Control a constatat o serie de ilegalități în desfășurarea concursurilor de angajare la Ministerul Sănătății, dar liberalul Nelu Tătaru nu a luat nicio măsură.
Mai mult, a încercat să ascundă rezultatele controlului. Cu toate acestea, directorul Lucian Indrei și-a dat demisia, dar nu înainte de a le cere celor patru candidați să restituie legitimațiile de serviciu.
Codruța Elena Filip
Directorul Lucian Indrei era un apropiat al ministrului Nelu Tătaru. El a fost directorul Direcției de Sănătate
Publică Iași, dar ministrul Tătaru a emis un ordin prin care a fost transferat la Ministerul Sănătății.
Pe postul lăsat liber la Iași a fost numită Cătălina Benchea, nimeni alta decât soţia medicului Lucian Indrei.
Pensionarul de la STS
La nivelul fiecărui minister există portițe prin care se fac angajări controversate.
Așa se întâmplă și la Ministerul Sănătății, care a făcut mai multe angajări controversate prin Direcția de Monitorizare – Implementare Spitale Regionale.
De exemplu, în anul 2018, Avian Daniel Pop a fost numit consilier la celebra direcție de monitorizare a Spitalelor Regionale. El lucrase anterior ca șef serviciu la Serviciul de Telecomunicații Speciale.
În acel an, tocmai se pensionase și urma să încaseze o pensie anuală de 108.000 lei. Adică 9.000 de lei în fiecare lună.
Dar, după doi ani petrecuți la Direcția de Monitorizare – Implementare Spitale Regionale, Avian Pop a dat concurs pe o funcție de șef serviciu la Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Sănătate Publică, o altă structură a MS.
Conform declarației de avere depusă în anul 2021, Avian Pop cumulează pensia, care între timp a crescut la 9.500 lei, cu salariul de bugetar de aproximativ 7.300 de lei.
Cine este Nicoleta Rusu?
Liberalul Nelu Tătaru a decis în mandatul său de ministru al Sănătății ca funcția de secretar general să-i revină Nicoletei Rusu.
Numirea s-a făcut printr-o decizie emisă de premierul de atunci Ludovic Orban, deși Nicoleta Rusu nu avea experiență pentru ocuparea celei mai importante funcții din Ministerul Sănătății.
Se întâmpla în mai 2020. A rezistat pe funcție timp de un an de zile. Apoi, ministrul Ioana Mihăilă de la USR a decis ca aceasta să coboare o treaptă, pe funcția de secretar general adjunct. Funcție pe care o deține și în mandatul actualului ministru Alexandru Rafila.
Nicoleta Rusu s-a transferat în anul 2007 de la Ministerul Integrării Europene la Ministerul Sănătății pe funcția de consilier afaceri europene. Dar ea se ocupa cu pregătirea mapelor pentru oficialii din MS care urmau să participe la sedințele de Guvern.
Șase ani mai târziu, avea să fie numită temporar pe funcția de șef serviciu. Dar se ocupa în continuare de pregătirea mapelor.
Apoi, în 2019, ministrul Sorina Pintea de la PSD a decis ca Rusu să dea concurs pentru ocuparea definitivă a postului de șef birou.
