Având în vedere lipsa din farmacii a unor medicamente imunosupresoare și antivirale, semnalată de Asociația Pacienților Transplantați ca având drept cauză exportul paralel, ADEM (Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente) arată că o soluție poate fi importul paralel.
Majoritatea lipsurilor de medicamente sunt raportate în România de către pacienți și asociațiile lor aferente.
"Aceasta nu înseamna că noi, distribuitorii paraleli, nu luăm în considerare problemele pacienților, dimpotrivă, considerăm că lipsurile percepute de pacienți sunt absolut legitime și, în același timp problematice pentru ei dar nu astfel se abordează acest aspect, al deficitelor de medicamente.
Adesea, medicamentele semnalate de pacienții din România ca fiind lipsă, se găsesc însă în următoarea farmacie.
De multe ori este vorba de lipsuri sistemice, fie la nivel național sau europene și chiar globale iar cauzele acestora sunt multiple, variind de la caz la caz.
În România se întalnește frecvent și situația în care disponibilul din piață nu acoperă cererea pentru un anumit tip de medicament iar în cazul în care a fost exportată paralel și doar o cutie
din acel medicament, cauza promovată public, în special de către organizațiile de pacienți, este exportul paralel, solicitându-se autorităților, de către acestea, suspendarea temporară sau chiar interzicerea", a declarat farm. Coralia Kreyer, președintele ADEM.
Importul paralel, o soluție pentru lipsa unor medicamente
Toate agențiile medicamentului ale statelor europene pornesc de la o definiție clară a deficitului de medicamente, în vederea prevenirii și gestionării lipsurilor, precum și în vederea stabilirii cauzelor exacte care generează aceste lipsuri.
Totodată, obligația de a asigura stocuri continue și adecvate de medicamente revine deținătorilor de autorizații de punere pe piață (DAPP), distribuitorilor angro și farmaciilor, aspect reglementat și în România încă din 2017 iar obligația de a monitoriza aplicarea
ordinelor de ministru în vigoare, care reglementează situația stocurilor și obligațiile menționate anterior, ale celor implicați în lanțul de aprovizionare cu medicamente, revine ANMDMR.
"Obiectivul primordial al distribuției paralele din România și din UE este acela de a nu distribui în paralel medicamente în deficit, în special medicamente critice/esențiale. Sublinez pentru pacienți și asociațiile lor, că suntem de acord cu restricții justificate ale exportului paralel,
atunci când ANMDMR demonstrează, cu date cantitative în raport cu total importuri (importuri directe și alte alternative disponibile în piață, ca de ex. generice, ANS, importuri paralele), că exportul paralel reprezintă cauza principală.
Având în vedere însă că România este una dintre puținele țări europene care limitează exporturile paralele prin sistemul de notificări ex-ante, fapt care ar trebui să prevină apariția unor lipsuri din această cauză, blocarea suplimentară a exportului paralel este de cele mai multe ori contraproductivă, din două motive: nu rezolvă problema deficitelor și perturbă piața unică", a mai spus Coralia Kreyer, președintele ADEM.
Distribuția paralelă, singura formă de competiție
"Reamintesc că distribuția paralelă, respectiv importul și exportul paralel, reprezintă singura formă de competiție pentru medicamentele aflate încă sub patent, care impiedică monopolizarea piețelor și creșterea nejustificată a prețurilor.
Țări europene cu bugete mult mai mari alocate medicamentelor în comparație cu România încearcă să aplice toate pârghiile europene disponibile pentru a crea economii sistemelor lor de sănătate și a atenua penuriile, printre care și alternativa medicamentelor importate paralel
(de ex. în Germania 80% din totalul medicamentelor este reprezentat de generice și 2% de medicamente importate paralel), în timp ce România a eliminat în ultimii ani orice fel de competiție pentru medicamentele inovative, sub patent sau ieșite de sub patent.
Faptul că medicamentele puse pe piață prin procedura de import paralel, deși identice sau suficient de similare cu cele originare, nu se includ in Canamed, prin urmare nu se compensează, limitează posibilitatea pacienților de a beneficia de medicamentele cu care își tratează bolile cronice, atunci când acestea lipsesc de pe piață, temporar sau permanent.
Limitările, atât ale exportului cât și importului paralel de medicamente, contravin reglementărilor europene în vigoare privind libera circulație a mărfurilor și competiția.
Facilitarea importului paralel este o opțiune de neignorat atunci când se dorește creșterea disponibilității și a accesului la medicamente în România", a explicat Coralia Kreyer, președintele ADEM
