Pentru statul român, afecțiunile psihice rămân în subsolul grijilor legate de coronavirus. Singura linie înființată de Ministerul Sănătății (MS)pentru consilierea celor care au nevoie de sprijin funcționează acum doar prin grija voluntarilor. MS a uitat că a avut inițiativa liniei, în aprilie.
Nici cercetări la nivel național nu avem despre impactul pandemiei asupra psihicului, nici despre gradul de burnout al cadrelor medicale.
Linia de consiliere a Ministerului Sănătății, îngropată chiar de instituție
În 6 aprilie 2021, Ministerul Sănătății anunța înființarea liniei telefonice gratuite de suport psihologic-emoțional pentru persoanele afectate de boala COVID-19.
Orice persoană care are nevoie de sprijin emoțional, fie că face parte din rândul cadrelor medicale sau din populația generală, poate suna pentru consiliere la numărul de telefon cu tarif normal 021.9081, de luni până sâmbătă, în intervalul 12.00-20.00, arăta MS.
Linia de consiliere a apărut ca parteneriat între Ministerul Sănătății, Asociația de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale (APCCR), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (prin Clinica Universitară de Psihologie PsyTech) și Vodafone România.
Dar linia 021.9081 a rămas pomenită pe site-ul MS doar în acel comunicat de presă din 6 aprilie.
De atunci până în luna noiembrie, când Newsweek România a făcut o solicitare la Ministerul Sănătății să afle soarta liniei de consiliere, pe site-ul Ministerului Sănătății și în declarațiile publice ale reprezentanților instituției nu a mai fost nicio referire la numărul 021.9081.
Este păcat de resursa irosită.
Linia de consiliere 021-9081,
pentru toți cei care au nevoie
de consiliere pe fondul
pandemiei, funcționează
cel puțin până în aprilie 2022
- dr. Anca Dobrean
În 10 noiembrie, am primit un răspuns la solicitare direct de la Asociația de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale (APCCR): „Serviciul este disponibil între orele 12.00 și 20.00, este activ și în prezent și este programat să se deruleze pe o perioadă de un an de la data lansării (06.04.2021). Toate apelurile sunt confidențiale, nu sunt înregistrate, numerele sunt anonimizate“.
Din 6 aprilie până în 24 octombrie, au fost înregistrate 2.054 de apeluri, din care s-a răspuns la 600. Din cele 1.394 de apeluri la care nu s-a răspuns, 460 au fost în afara orelor de program, pentru 476 terapeuții erau în alte convorbiri, iar 458 au închis în timpul redării mesajului de întâmpinare. În total, s-au făcut 256 de ore de consiliere telefonică.
„Sunt dezamăgită. Proiectul a pornit ca inițiativă a unuia dintre consilierii domnului Voiculescu (Vlad Voiculescu, USR – n.r.), care l-a contactat pe domnul profesor David (rectorul UBB, n.r.), dacă am fi dispuși să facem o linie de consiliere. La o astfel de linie nu poți implica studenți, ne-am gândit să implicăm voluntari ai Asociației de Psihoterapii – un ONG care face formare pe psihoterapii cognitive și
comportamentale.
În a doua parte a lunii ianuarie, am făcut o listă de voluntari, i-am întrebat dacă își pot aloca între două și patru ore. Cei de la Vodafone ne-au sprijinit, au făcut o centrală și ne-au dat numere de telefon. Costul este cât ar suna în rețeaua telefonică Vodafone. Am lansat linia cu 45 de terapeuți, trei terapeuți pe un interval orar, între 12.00 și 20.00.
În două săptămâni, ministrul a fost schimbat, după aceea, când a venit doamna Mihăilă (Ioana Mihăilă, USR – n.r.), cumva au privit proiectul ca fiind al nostru. Dar nu este proiectul asociației noastre, e proiectul ministerului și, în mod normal, ar trebui să fie promovat de dânșii.
Mulți dintre pacienții cu care a discutat dr. Sălceanu (foto sus) amânaseră vaccinarea pentru că se temeau de efectele vaccinului sau erau sfătuiți de medici „să mai aștepte“( jos - foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin)
Acordul cu Vodafone este încheiat pe un an. Noi nu vom renunța. Sunt zile când sună două-trei persoane, dar terapeuții sunt acolo. Este păcat de resursa asta irosită, iar oamenii fac asta voluntar, nu am primit fonduri.
Noi am trimis informare (către MS – n.r.), am sugerat să se promoveze și prin televiziuni. Acum, așteptăm să fie numiți consilierii (noului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, PSD – n.r.) și vom încerca să vedem dacă reia ministerul promovarea.
Discuția nu este că are cineva vină, proiectul este pe site-ul Ministerului Sănătății și cumva trebuie conștientizate resursele existente.
Nu vreau ca nimeni să iasă în față, vreau doar ca oamenii care au nevoie de consiliere să beneficieze“, a explicat, pentru Newsweek România, dr. Anca Dobrean, psiholog clinician și psihoterapeut, președintă a APPCCR și profesoară în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie, UBB.
L-am contactat pe Ștefan Voinea, consilierul ministrului Voiculescu, cel care a inițiat proiectul liniei de consiliere, însă acesta ne-a sugerat să luăm legătura cu actualii reprezentanți ai Ministerului Sănătății.
L-am contactat și pe noul ministru al Sănătății, dr. Alexandru Rafila. L-am întrebat dacă are cunoștință despre linia de consiliere, dacă are de gând să o promoveze și dacă va face o linie dedicată pentru personalul medical.
Acesta ne-a răspuns că se va interesa de proiect. Apoi, nu a mai răspuns nici la mesajul, nici la apelul Newsweek România.
Linia de consiliere va funcționa cel puțin până în aprilie 2022, conform înțelegerii din primăvara lui 2021.
Oamenii se temeau pentru viețile celor dragi
Români cu vârste cuprinse între nouă și 90 de ani au sunat la linia de consiliere 021-9081. 70% dintre apelanți au fost femei și fete, iar un procent similar au spus la începutul discuției că nivelul lor de stres, pe o scară de la 0 la 10, este între 8 și 10.
După convorbirea cu terapeuții, au indicat un nivel de stres de 4, adică înjumătățit, arată datele cantitative strânse de terapeuții voluntari ai liniei de consiliere.
Terapeuții nu notează informații personale despre apelanți, ci fac doar scurte descrieri ale cazurilor și recomandărilor făcute.
Un tânăr a sunat cerând să fie învățat să-și ajute tatăl, după ce acesta și-a îngrijit părinții infectați cu COVID-19. Bunica, mama tatălui, murise după infectarea cu COVID-19, iar bunicul, depistat cu trei săptămâni înainte de infectare cu cancer, a cerut să fie externat, sătul să stea în spital.
Profesor Anca Dobrean
Cu o zi înainte ca băiatul să sune, bunicului i s-a agravat starea și și-a surprins tatăl plângând și spunând că nu mai suportă.
Mama unei copile de 12 ani a sunat după ce și-a pierdut unchiul din cauza coronavirusului. Mama era divorțată, era diagnosticată cu depresie, iar fiica ei, cu tulburare de panică. Unchiul care murise era singurul sprijin al celor două.
O fiică adolescentă a sunat după ce mama ei s-a infectat cu COVID-19, fiind amândouă în izolare, fiica temându-se că mama ei ar putea să moară, iar o alta a sunat îngrijorată de numărul mare de infectări de la școală, temându-se că va aduce boala acasă mamei ei, care avea scleroză multiplă.
O altă persoană a sunat fiind enervată și îngrijorată că mulți tineri nu poartă masca de protecție sanitară în spațiile aglomerate.
Unul din trei români, mai nervos
În primele trei valuri ale pandemiei, românii s-au simțit mai stresați, singuri și furioși, arată rezultatele preliminare ale unui studiu internațional care analizează cum a fost afectată populația din toată lumea în pandemie (COH-FIT), potrivit medicului Ovidiu Alexinschi, de la Institutul „Socola“, coordonator al echipei de cercetare COH-FIT în România.
„42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului. Agravarea a fost mai pronunțată în rândul femeilor – 46%, și al adulților tineri – 47%. În ceea ce privește singurătatea, 28% au raportat o înrăutățire. Cei mai tineri au avut o înrăutățire mai pronunțată - 36%.
Unul din trei români strânge informații despre pandemie sau se refugiază în religie sau spiritualitate, arată primele rezultatele ale studiului COH-FIT - foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Pentru nervozitate, aproximativ unul din trei dintre respondenți au raportat o înrăutățire. Marea majoritate a respondenților au raportat modificări mici sau deloc în furie – 62%.
Femeile (în proporție de 35%) și adulții tineri (38% ) au prezentat o agravare mai pronunțată a nervozității“, a explicat dr. Alexinschi, medic primar psihiatru la Institutul de Psihatrie „Socola“ din Iași, pentru Newsweek România.
Mulți dintre respondenți s-au refugiat din fața pandemiei în consumul de mass-media (68%), iar, pentru unul din doi respondenți, strategii eficiente în fața stresului au fost interacțiunile cu cei dragi, exercițiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea Internetului și social media, învățarea a ceva nou, în timp ce unul din trei respondenți a spus că strânge informații despre pandemie, își petrece timpul cu un animal de companie, citește despre medicamente, religie/spiritualitate.
Alte strategii de coping (de exemplu, jocuri, intimitate fizică / activitate sexuală, consum de substanțe și altele) au variat mult mai jos, a arătat dr. Alexinschi.
Cu 70% mai mulți pacienți cu tulburări psihice, la Socola
În al doilea an al pandemiei, dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul „Socola“, a observat o incidență crescută a pacienților cu tulburare psihică.
„La mine, în ambulatoriul de specialitate, a crescut procentul de pacienți cu 70%.
Am ajuns să consult pacientul o dată la trei luni, din cauză că nu reușesc să fac față numărului de pacienți cu tulburare de anxietate, cu atacuri de panică, tulburări depresive, tulburări psihotice - aceste simptome generate de frica de a nu se infecta ei sau cei din jur, simptome crescute față de manifestări obsesiv-compulsive, exagerarea purtării măștii și în casă, cu membrii familiei.
Pe site-ul coh-fit.com
puteți intra și completa
chestionarul privind
valul patru al pandemiei
de COVID-19,
răspunsurile ajutându-i
pe cercetători să
evalueze impactul
bolii asupra sănătății
mintale a populației
Avem pacienți care purtau masca în casă sau exagerau cu ritualul spălatului pe mâini – acestea sunt manifestări exacerbate, din cauză că oamenii nu sunt educați suficient vizavi de riscurile acestui virus.
Dacă aceste senzații de frică persistă în timp și în intensitate, se duc către tulburări psihice: obsesiv-
compulsivă, anxietate, tulburări de panică, tulburări psihotice“, a atras atenția dr. Nechita, într-o declarație pentru Newsweek România.
Pe lângă aceștia, în ambulatoriul de specialitate au ajuns și pacienții care au trecut prin boala COVID-19: „Cele mai frecvente simptome de psihiatrie sunt depresiile, anxietatea, tulburările de somn, dificultățile de concentrare, implicit apariția unui deficit cognitiv, simptome specifice sindromului de stres posttraumatic.
Am văzut și fenomene psihoproductive – delir halucinator, mulți pacienți cu tulburări psihotice – frică, teamă că vor fi stigmatizați de cei din jur, doar pentru că au trecut prin boala COVID-19, incidență crescută a tulburării obsesiv-compulsive“, a arătat dr. Nechita, care a explicat că pacienții post-COVID-19 au tendința să se autostigmatizeze, să se izoleze, simțind o dublă stigmă (stigmatul bolii psihice și al bolii COVID-19), însă tocmai în această perioadă toți oamenii au nevoie de sprijin și de ajutor din partea celor din jur.
MEDICI PSIHIATRI Ovidiu Alexinschi (foto sus) și Petronela Nechita (foto jos) arată că numărul celor stresați sau în burnout a crescut
Similar, și dr. Adela Sălceanu, medic primar psihiatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“ din Capitală, a explicat, pentru Newsweek România, că, în al doilea an al pandemiei, au apărut cazurile post-COVID-19, cu patologia – insomnii, anxietate, dificultăți de concentrare și afectări ale memoriei de scurtă durată, lucru de altfel semnalat tot mai des și pe grupurile de pacienți create pe Facebook.
Pe un astfel de grup, cu peste 20.000 de membri, persoane care au avut boala chiar și acum mai mult de un an povestesc că încă resimt stări de oboseală, epuizare, puls mărit și că au primit tratament pentru anxietate.
O altă componentă a celui de-al doilea an al pandemiei este burnout-ul. Dr. Adela Sălceanu a arătat că mulți dintre pacienții pe care îi tratează din mediul corporate „sunt la marginea unui burnout. Lucrul de acasă a creat granițe destul de imprecise între ce înseamnă viața privată și ce înseamnă viața profesională și a crescut durata zilei de lucru“.
Anxietatea la vaccinare, motiv de fugă de vaccin, alături de sfaturile unor medici
Dr. Adela Sălceanu, de la Spitalul „Alexandru Obregia“ din Capitală, a arătat, în dialogul cu Newsweek România¸ că mulți dintre pacienții cu care a discutat, în policlinică, despre vaccinare și motivul pentru care nu s-au vaccinat, că „aproape întodeauna este vorba despre o teamă, puțin frecvente au fost convingerile din zona conspirațiilor.
Cel mai frecvent, le este teamă că o să se întâmple ceva, teama este mai complicată, pentru că vine pe un fond de anxietate“.
Spre exemplu, un pacient i-a spus că „este îngrozit că o să meargă să se vaccineze și o să aibă un accident de tipul trombembolie pulmonară“ (cheaguri de sânge care „înfundă“ arterele pulmonare, n.r.).
Deși dr. Sălceanu i-a explicat că asemenea cazuri sunt rarisime, pacientul a spus că „pentru el este inacceptabil și un caz la un milion“.
Medicul i-a atras atenția că este bizar să pară inacceptabil un caz la un milion de persoane, în timp ce riscul de deces pe care îl dă boala este de 1-3% și, în perioadele acute, riscul crește la 10%.
„Acești pacienți pierd vederea de ansamblu: ce înseamnă boala, ce este vaccinul, ei sunt într-un tunel care duce doar spre problemele cauzate de vaccin“, a explicat dr. Sălceanu.
Medicul a arătat că acest pacient citise comentarii din subsolul unor studii despre AstraZeneca și își însușise comentariul, deși niciuna dintre cunoștințele sale care se vaccinase nu avusese niciun fel de problemă de sănătate.
„Apare un bias care face parte din mecanismul anxietății: sentimentul meu este că se va întâmpla ceva rău, deci din tot ce citesc identific doar ce îmi confirmă ipoteza, iar aceste informații ajung să îmi dea sentimentul unui risc mult mai mare decât în realitate“, a arătat dr. Sălceanu.
Medicul psihiatru a mai atras atenția că, în alte cazuri pe care le-a întâlnit, oamenii nu s-au vaccinat pentru că doctorii lor curanți îi sfătuiseră „să mai
aștepte“.
Medicii sunt epuizați după această perioadă
În ultimele șase luni ale anului 2021, dr. Petronela Nechita a tratat ca pacienți și medici cu burnout, arătând că, față de alte valuri COVID-19, a crescut numărul de cazuri de suprasolicitare la locul de muncă.
„Am pacienți în ambulatoriu epidemiologi, infecționiști, medici de alte specialități, sunt epuizați după această perioadă.
În general, ei necesită terapie și trebuie să-și ia zile de concediu, pauze mai frecvente, să se odihnească, să respecte «regula celor 8» – opt ore de odihnă activă, opt ore de muncă, opt ore de somn; e, evident, un dezechilibru.
Alimentația e importantă, este nevoie de mai mult sport, chiar și simplele plimbări de un sfert de oră – jumătate de oră pe zi sunt importante și pauzele.
Pe mulți dintre ei i-am dirijat către colegii psihologi pentru terapie, puțini dintre ei au avut nevoie și de medicație“, a arătat dr. Nechita.
Dr. Petronela Nechita,
medic primar psihiatru la
Socola, a tratat
epidemiologi și
infecționiști în acest
val de COVID-19
Și dr. Adela Sălceanu, de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“ din București, a atras atenția că scorurile de burnout sunt mai mari la medicii infecționiști, la medicii din spitalele COVID-19 sau suport-COVID-19, ea explicând că a observat la unii dintre ei „o ușoară înstrăinare față de oameni“.
De altfel, un studiu pilot publicat în aprilie anul acesta, efectuat de Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“ din Timișoara, privind starea personalului medical, a arătat că 56,37% dintre medici, asistente medicale, infirmiere și brancardieri au un nivel mediu sau ridicat de burnout.
55,88% dintre cadrele medicale sunt extenuate emoțional, iar 67,16% au indicat că au un grad ridicat de stres. Cercetarea a mai arătat că anxietatea a crescut, nivelul acesteia în rândul cadrelor medicale ajungând la 34,8%.
Newsweek România a încercat să afle de la Ministerul Sănătății dacă există vreo cercetare la nivel național care să măsoare nivelul burnout-ului în rândul personalului medical, însă MS ne-a trimis la Colegiul Medicilor din România, care nu a răspuns la întrebările Newsweek România, până la închiderea ediției.
Sănătatea mintală nu e o prioritate pentru autorități
„Programele de sănătate mintală sunt ultimele care se finanțează“, a atras atenția psihoterapeuta Anca Dobrean, care a explicat că, din cauză că, în prezent, accesul la servicii de psihoterapie decontate prin Casa de Sănătate este extrem de redus, multe persoane vulnerabile care ar avea nevoie de aceste servicii, de fapt, nu și le permit.
Un exemplu de program care le-ar veni în sprijin familiilor vulnerabile este cel propus de Mădălina Turza, actual consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului și fostă șefă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilității, Copii și Adopție (ANDPDCA), a arătat Anca Dobrean.
„Din grijă pentru copii“ propune, între altele, oferirea a 70.000 de ore de consiliere psihologică și psihoterapie pentru copiii identificați cu tulburări psiho-emoționale generate de pandemia COVID-19, adică 11 ședințe de psihoterapie pentru un copil, iar decontarea serviciilor se va face direct de către cabinetele psihologilor, fără ca aceștia să mai fie nevoiți să încheie colaborări cu medicii psihiatri pentru decontare.
Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Am întrebat-o și pe dr. Adela Sălceanu dacă a observat o preocupare a Ministerului Sănătății față de suferințele psihiatrice pe care le produce COVID-19 sau o preocupare în a se pregăti pentru un val de afecțiuni psihice: „Dvs. spuneți despre programe profilactice sau abordare particulară a suferințelor psihiatrice care țin de COVID-19. Din câte știu eu, nu există o abordare de politică publică; pe de altă parte, noi câți miniștri ai Sănătății am avut în ultimul an?
Nu există programe pentru abordarea sindromului post-COVID-19; cum se vede din pantofii mei de psihiatru, Ministerul Sănătății abordează mai degrabă suferințe organice, urgențe, mai puțin partea psihiatrică sau psihologică. Asta nu a fost niciodată o prioritate“.
În 2021, pentru Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică, bugetul alocat de Ministerul Sănătății este de 544 de mii de lei (credite bugetare).
De mai puțini bani beneficiază Programul național de management al registrelor naționale sau Programul de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. La polul opus, cel mai mare buget în anul 2021 este alocat Programului național de boli transmisibile - 1.659.537 mii de lei (credite bugetare).
