Speranța de viață în România a scăzut semnificativ din cauza COVID-19, cu aproape un an și jumătate, fiind sub media UE, arată raportul „Starea Sănătății în UE: România, profilul de țară privind sănătatea - 2021”, al Comisiei Europene și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Pandemia a scăzut speranța de viață în România la 74,2 ani
„Speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani în România între 2000 și 2019, de la 71,2 ani la 75,6 ani, dar rămâne printre cele mai scăzute din UE, fiind mai mică cu șase ani față de media UE.
Pandemia COVID-19 a scăzut semnificat speranța de viață în multe țări, inclusiv în România, unde s-a redus cu 1,4 ani, la 74,2 ani.
Reducerea medie a speranței de viață pe fondul pandemiei la nivelul UE este de 0,7 ani.
În 2020, a crescut și diferența între speranța de viață la femei și bărbați: femeile trăiesc cu opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani femeile; față de 70,5 ani bărbații), una dintre cele mai mari diferențe din UE”, menționează raportul citat.
5% din decesele din România, din cauza COVID, pe datele raportate. Numărul real ar putea fi mult mai mare
Totodată, raportul mai arată că numărul real al deceselor legate de pandemia COVID ar putea fi mult mai mare decât numărul raportat de decese COVID: atât din cauza testării limitate din țară, dar și a faptului că nu sunt luate în calcul decesele la pacienții care nu au mai avut acces în spitale, din cauza pandemiei. Mortalitatea în exces din România este de 39.000 de decese, față de cele 16.000 de decese de COVID, raportate din martie până la finele lui decembrie 2020, arată raportul european.
„19,1 la sută din totalul deceselor din România au fost provocate de cardiopatie ischemică, dublu față de procentul mediu din UE. 16% dintre decese au fost provocate de un infarct, în ciuda îmbunătățirilor semnalate începând cu anul 2000”.
Cancerul la plămâni a fost cea mai frecventă cauză a deceselor la pacienții cu cancer – un procent de 11%, în creștere din anul 2000 până în prezent, în special din cauza numărul mare de fumători. A crescut mortalitatea și la alte tipuri de cancer, în particular – la pacienții cu cancer colorectal.
În 2020, COVID-19 a fost răspunzător pentru aproximativ 16.000 de decese din România – adică 5% din totalul deceselor. Alte 18.500 de decese au fost raportate până în august 2021. Rata mortalității din cauza COVID-19 era cu 12% mai mare decât media UE, cu circa 1.790 de decese la un milion de locuitori, față de 1.590 de decese la un milion de locuitori. Totuși, indicatorul mortalității în exces sugerează că rata deceselor directe și indirecte de COVID-19 în 2020 ar putea fi substanțial mai ridicată.
În România, ca îmortn multe alte țări, numărul real de decese de COVID-19 este foarte posibil să fie mai mare decât numărul raportat de decese, din cauza testării limitate, precum și din cauza modului în care s-au raportat decesele de COVID la începutul pandemiei”, explică raportul european.
Mortalitate în exces, 39.000 de decese
Totodată, raportul mai menționează că „numărul de decese legate de COVID-19 nu include și decesele indirecte, de exemplu, pacienții care nu au avut acces la servicii de sănătate din cauza COVID sau care nu au mai accesat servicii medicale din cauza fricii de coronavirus. Indicatorul mortalității în exces, definit ca numărul de decese din toate cauzele care depășește numărul de decese așteptat, bazat pe decesele înregistrate în anii anteriori, poate oferi o perspectivă mai largă asupra deceselor directe și indirecte din cauza COVID-19.
Mortalitatea în exces între martie și sfârșitul lunii decembrie 2020 (39.000 de decese) a fost peste dublul deceselor raportate din cauza COVID-19 (16.000 de decese). O explicație posibilă pentru această diferență o reprezintă capacitatea limitată de testare din România, din cauza căreia ar fi putut rămâne decese de COVID neidentificate. În plus, accesul pacienților non-COVID ar fi putut fi împiedicat de presiunea pusă pe sistemul sanitar de cazurile COVID-19, ducând la o mortalitate în exces în cazurile non-COVID”.
