Raportul Euro Health Consumer Index (EHCI) plasează România pe locul 34 din 35 de țări evaluate (UE-28 și alte țări din Europa Centrală și de Est), fiind la doar 5 puncte de ultimul loc, cu un decalaj foarte mare la capitole precum: timpul de așteptare al pacienților pentru acces la medicamentele, drepturile pacienților și nivelul general de informare în rândul pacienților, precum și starea generală de sănătate a populației, întărind astfel nevoia stringentă de măsuri de sprijin pentru sistemul de sănătate.
În ceea ce privește accesul la medicamente, România are un scor de doar 39 puncte dintr-un maxim de 100 puncte, fiind cel mai mic dintre toate capitolele evaluate. În acest context, cum ar putea statul să găsească un partener strategic pentru sănătatea populației și pentru economie?
Răspunsul ar putea veni de la industria farmaceutică inovatoare, ce contribuie activ din punct de vedere uman și social, misiunea primordială fiind de a oferi acces pacienților la tratamente de ultimă generație care salvează vieți și le oferă o calitate a vieții mai bună. Nu este însă de neglijat nici contribuția economică.
“Toate aceste contribuții ar trebui să ne poziționeze ca un partener strategic pentru statul român, așa cum se întâmplă în alte țări europene. Acest lucru înseamnă un mediu de operare mai prietenos, care să atragă investitorii, prin politici ale medicamentelor și măsuri fiscale care să stimuleze investițiile în România”, a declarat Alina Culcea, Președinte ARPIM.
Amprenta inovației în economie
Raportul “Amprenta socio-economică a sectorului medicamentelor inovatoare în România”, realizat de PwC pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și publicat de curând, arată că sectorul medicamentelor inovatoare a contribuit cu peste 1 miliard euro la economie, plățile specifice sectorului având un aport semnificativ, de peste 0,6-0,7 miliarde euro. Astfel, contribuția la formarea produsului intern brut al României este estimată la 444 milioane euro în anul 2020, din care 207 milioane euro în mod direct prin activitățile producătorilor prezenți pe piața din România, iar alte 237 milioane euro în mod indirect prin lanțul de furnizori locali al producătorilor de medicamente inovative. Astfel, la fiecare 1 euro contribuție directă, alți 1,14 euro au fost generați în economie indirect.
Pe lângă valoarea adăugată brută și aportul la formarea produsului intern brut, o contribuție importantă este reprezentată de taxele specifice sectorului - taxa “clawback” cât și contractele cost volum/ cost volum rezultat - care constituie venituri la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, sumele fiind utilizate pentru finanțarea nevoilor de tratament ale pacienților români. Astfel, în anul 2020 plățile specifice sectorului s-au ridicat la valoarea de 582 milioane euro. În 2020, peste 11 mii de locuri de muncă au fost generate din care peste 2,7 mii de locuri de muncă susținute în mod direct de către producătorii de medicamente inovatoare prezenți pe piața din România.
Investiții pentru educație
Companiile din cadrul sectorului medicamentelor inovatoare realizează investiții în activități de cercetare, acțiuni de educație medicală, de prevenție și informare. Astfel, în perioada 2019-2020, producătorii de medicamente inovatoare au investit peste 67 milioane euro, din care 33 milioane euro în studii clinice și peste 30 milioane euro în acțiuni de educație medicală continuă, de prevenție și de informare în sprijinul comunității medicale și al pacienților în România, în timp ce alte aproximativ 4 milioane euro au reprezentat investiții în mijloace fixe. Investițiile în activități de cercetare și dezvoltare au avut loc în ciuda întârzierilor administrative semnificative în aprobarea studiilor clinice, reducerea acestor întârzieri putând duce la un număr mai mare de studii clinice, generând astfel un impact mai bun în economie și mai multe oportunități de acces timpuriu la tratamente inovatoare.
“Investițiile în sectorul farmaceutic inovator înseamnă investiții în studii clinice și în programe de educație, de testare și diagnostic, de acces la tratamente, investiții cu un impact real pe tot traseul pacientului român. Pentru a atrage aceste investiții cu un potențial foarte mare statul nu trebuie să facă nimic major, ci doar să creeze un cadru mai sustenabil și predictibil. Dacă luăm doar un exemplu vedem că, dacă numărul de studii clinice la un milion de oameni ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR în acest moment, ar putea atinge 802 milioane EUR, prin comparație cu cele mai performante țări din UE”, a mai spus Alina Culcea, Președinte ARPIM.
