Dresorul ecvestru senior Barzan o ținea ușor de frâu pe Sapphire, un cal tânăr pe care l-a îngrijit, în timp ce Hadia, în vârstă de 27 de ani, zâmbea lângă un mânz de culoare castanie.
Ea a pus o mână pe spatele calului și cu cealaltă i-a mângâiat ușor gâtul. Hadia și Barzan sunt amândoi yazidi, o minoritate etnică și religioasă vorbitoare de kurdă. De asemenea, au supraviețuit capturării de către gruparea militantă Statul Islamic.
Însă interacțiunile Hadiei cu animalele din cadrul proiectului Horses for Hope au ajutat-o pe ea și pe alți yazidi afectați de conflicte și strămutări să își depășească traumele.
Originară din Sinjar, viața Hadiei - la fel ca a celor aproximativ 400.000 de yazidi din nord-vestul Irakului - a fost distrusă atunci când ISIS a preluat controlul asupra districtului lor, în august 2014.
În timp ce femeile și copiii au fost înrobiți de extremiști, mulți băieți au fost forțați să intre în rândurile lor ca și copii-soldați sau să fie uciși. Organizația Națiunilor Unite a estimat că peste 5.000 de yazidiți au fost uciși, iar 7.000 de fete și femei au fost forțate să devină sclave sexuale.
AFARĂ Un templu yazidi lângă satul Khanke, din regiunea Kurdistan, Irak
După ce Hadia a fugit din Siria, unde fusese ținută captivă, în 2019, s-a stabilit în Shariya, un sat de corturi de lângă Mosul, care găzduiește acum 18.000 de yazidi strămutați. Alte 20.000 de persoane locuiesc în corturi împrăștiate la întâmplare în jurul satului. În apropiere se află ferma Horses for Hope.
Poveștile lui Hadia despre captivitate și evadare sunt dureroase. Dar, în ultimii doi ani și jumătate, sub conducerea dresorului Barzan și a directorului Daoud, Horses for Hope a ajutat aproximativ 4.000 de oameni ca ea.
Cu șase cai, proiectul oferă învățare asistată de cai și terapie psihologică supraviețuitorilor captivității ISIS, precum și orfanilor, tinerilor în situații de risc, celor cu dizabilități fizice și mentale și altor persoane afectate de război. Proiectul învață, de asemenea, disciplina, răbdarea și persistența, dezvoltând în același timp încrederea, stima de sine și empatia.
Yasser Haider, care s-a născut fără picioare, împărtășește un moment de tandrețe cu un cal, la centrul ecvestru al Fundației Springs of Hope din Shariya
Hadia învață să călărească iapa Newroz, sub privirile mânzului Sapphire
Daoud cu Shano, o veveriță care trăiește la centru
O priveliște a apusului de soare deasupra taberei de refugiați din Shariya
„Nu știu ce este cu caii“, a declarat Lisa Miara, fondatoarea Fundației Springs of Hope, organizația caritabilă americană care derulează proiectul Horses for Hope. „Dacă ești tensionat sau nervos, calul preia asta - caii sunt inteligenți, îți pot simți bătăile inimii. Dar cum reușesc caii să rupă un astfel de lanț încât să te schimbe? Mă depășește. Este ca și cum vezi cum se întâmplă magia“.
„Nu știu ce este cu caii...
E ca și cum ai privi cum
se întâmplă ceva magic“.
Înțelegerea comportamentului unui cal și învățarea modului de a comunica cu aceste creaturi curioase în mod natural necesită timp, așa că fiecare primă vizită începe în mod normal cu hrănirea rațelor, a spus Miara. „Când vin, la început nu se apropie de cai“, a explicat ea. „Au grijă de mâncarea cailor; fac curățenie și ajută cu multe alte sarcini“.
Daxil Aido, 46 de ani, are o lecție de călărie la centrul ecvestru Horses for Hope
Stabilirea limitelor este un principiu de bază al programului și o măsură de siguranță necesară în preajma cailor. Pentru mulți dintre vizitatorii centrului, aceasta este prima lor interacțiune cu un cal, iar experiența îi face să se simtă fericiți și confortabil, a spus Daoud. Vizitatorii sunt învățați cum să înțeleagă limbajul corporal al cailor și cum să interacționeze cu ei în siguranță.
Femei yazidi mângâie calul Newroz la centrul care face parte din proiectul Fundației Springs of Hope, cu sediul în regiunea Kurdistan, din Irak
Curse de cai într-o după-amiază furtunoasă la Erbil International Equestrian Club din Erbil, capitala regiunii Kurdistan. Proprietarul clubului a donat cu generozitate doi cai, Taj și Newroz, organizației Horses for Hope, unde aceștia contribuie la terapia psihologică a supraviețuitorilor captivității ISIS
Apoi, li se arată cum să conducă un cal, pe jos, în jurul arenei. În ciuda emoțiilor, Hadia a profitat de ocazia de a merge alături de o iapă gri, drăgălașă, pe nume Newroz, încrederea ei crescând simțitor cu fiecare pas.
Ultima și cea mai așteptată parte a programului este să învețe să călărească. Zâmbetul Hadiei a arătat cât de repede și-a depășit teama de a se afla în preajma unui animal atât de mare și necunoscut; de asemenea, a fost clar să vadă cum această experiență poate avea un impact semnificativ și profund.
Dacă nu altceva, aceasta oferă o ușurare momentană de la dificultățile vieții de zi cu zi într-o regiune marcată de război.
„Când te apropii de un cal, dacă ai probleme sau ești supărat, cred că îți aduce pacea“, a spus Daoud „Funcționează pentru mine și văd că atunci când oamenii vin aici și se apropie de cai, le aduce și lor pacea.“
