Primul pas în proiectarea unui spital nou este analizarea nevoilor pe care le are zona unde este construit și comunitatea pe care o deservește.
„Înainte de proiectarea efectivă, trebuie realizate studii democragice, trebuie analizați indicatorii unităților medicale deja existente, gradul de migrație a populației, care sunt politicile de sănătate și în ce măsură noul spital se integrează acestora”, a explicat la Newsweek LIVE, Raluca Șoaită, de la Tesseract Architecture, singura firmă de arhitectură din România și una dintre puținele din Europa de Est specializate pe proiectarea de spitale.
De asemenea, un spital înseamnă și echipamente medicale performante, dar mai ales un personal specializat și profesionist, care trebuie identificat.
„După ce sunt analizați toți acești parametri, se face un studiu de fezabilitate. În România, aceste studii sunt făcute de multe ori arhitecți care nu au experiență în domeniul medical, ci în alte tipuri de construcții.
Se întâmplă de multe ori să fim nevoiți să reparăm studiile de fezabilitate.
E importantă să fie cunoscută echipa, tehnică și medicală, pentru că este important ca spitalul să fie proiectat pentru cei care-i utilizează.
Nu e suficient să luăm un model din afară și să îl plasăm local, pentru că sunt cutume foarte specifice în România, așa că un spital care funcționează în alte părți să nu fie eficient aici”, a menționat Raluca Șoaită.
Un model pus în practică: spitalul pentru copii construit de „Dăruiește viață”
Raluca Șoaită este arhitectul care a proiectat primul spital pentru copii construit din donațiile românilor de către Asociația „Dăruiește viață”.
Un spital trebuie să fie prietenos, acesta este conceptul de bază, ca să aline din suferința unor oameni care ajung acolo cu probleme de sănătate.
„Anterior proiectării, am făcut ateliere cu părinții, copiii și personalul medical în care am discutat problemele spitalului, activitățile, fluxurile. Doi antropologi au locuit timp de o săptămână în secția de oncologie.
Au stat efectiv în același spațiu cu personalul, părinții și copiii, pentru a-și da seama și de alte nevoi care nu sunt înscrise în normative: nevoi sociale sau emoționale.
Vorbim de umanizarea spitalelor, prin design. Creeăm un spațiu care nu seamă a spital, ci a locuință sau hotel, tocmai pentru ca pacientul, aflat într-o perioadă grea, să se simtă cât se poate de bine acolo.
Înserăm materiale plăcute la atins, folosim lemn, folosim culori vesele”, a menționat arhitecta de la Tesseract România.
În noua clădire a Spitalului pentru Copiii „Marie Curie” din București, totul se învârte în jurul jocului.
„Am constatat că copiii își aminteau din spital doar momentele plăcute, când se jucau, când dansau, când veneau artiști.
Avem camere speciale pentru cinematograf, pentru sală de sport, plus o sală cu doar o canapea, în care e pentru relaxare.
Avem un observator pe clădire, unde pot fi văzute stelele.
„Copacul vieții” din spital
Tocmai pentru ca atmosfera să fie prietenoasă, aparatura medicală este ascunsă în pereți, pentru a-i aminti cât mai puțin pacientului că se află într-un spital.
Noua clădire de spital de la „Marie Curie” are și un concept special: „Copacul vieții”.
„Copacul vieții înseamnă că fiecare nivel al spitalului e organizat ca un nivel din lumea reală. La subsol, adânc în pământ, sunt ilustrate ființe ale lumii subterane.
Unul dintre buncărele de radioterapie are o întreagă poveste cu pești și alge. E ca și cum ai fi pe malul unui ocean. Mai e o zonă a peșterilor, cu animale din peșteri.
Ideea e să creezi povești, astfel încât copiii să se ancoreze în povești când rămân singur.
Ultimul etaj este cel al curcubeului, unde sunt sălile de operație, cu câte o culoare a curcubeului și fiecare reprezintă o zonă a viselor, pentru că copiii sunt anesteziați”, a menționat Raluca Șoaită, la Newsweek LIVE.
Proiectarea circuitelor pentru evitarea infecțiilor
Esențiale în proiectarea unui spital sunt circuitele de lucru.
„În spital, avem circuitele medicale de curat și de murdar. Avem circuite pentru deșeuri, pentru rufe murdare și curate, pentru personal și pacienți. Acestea nu ar trebui să se suprapună.
Circuitele sunt proiectate cu un epidemiolog, care își dă ok pe planuri.
Acesta poate să vadă toate intersecțiile care nu sunt corecte, care sunt impropii, și să le corecteze, pentru a evita, de exemplu, nosocomialele”, a explicat arhitectul Raluca Șoaită, fondatoarea singurei firme de arhitectură pentru spitale din România, în cadrul Newsweek LIVE.
