30% dintre românii chestionați ar aștepta doar după ce vor vedea dacă cei deja vaccinați nu au avut probleme, în timp ce 38,6% dintre persoanele chestionate nu vor să se vaccineze, arată Barometrul Român de Sănătate.
8% ar dori să știe mai multe informații pentru a lua decizia vaccinării.
„Este normal ca populația să fie îngrijorată”, a declarat, pentru Newsweek România, dr. Alina Culcea, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Dar, spune doctorul, motivele de îngrijorare sunt nejustificate.
„Avem o istorie îndelungată de producție de vaccinuri pentru foarte multe boli. Cel puțin 17 boli au fost eradicate prin vaccin.
Experiența și producția de vaccin sunt, la nivel mondial, foarte bine puse la punct. Deși SARS-COV 2 este nou, cercetătorii au avut interacțiuni cu alte coronavirusuri, precum SARS, MERS, Ebola, iar acest lucru a venit să susțină o eventuală accelerare a ceea ce s-a produs pentru COVID-19.
În al doilea rând, vaccinurile au trecut prin studii clinice foarte bine puse la punct, iar agențiile de reglementare sunt foarte atente, iar aprobările sunt condiționate de o monitorizare continuă.
Agenția Europeană a Medicamentului, FDA sunt garanții că aceste vaccinuri sunt ok”, a explicar dr. Alina Culcea.
Președintele ARPIM a menționat că marea majoritate a reacțiilor adverse, reieșite din studii clinice sau din vaccinarea care a început, sunt firești pentru orice vaccin, la locul injectării. Nu sunt îngrijorătoare.
„Este foarte important ca partea de evaluare a reacțiilor adverse să fie bine monitorizată, iar sistemul de monitorizare este bine pus la punct în lume”, a menționat dr. Alina Culcea.
Tehnologie nouă, cercetată 30 de ani
Dr. Radu Țincu, medic primar de terapie intensivă la Spitalul de Urgență Florească, susține, de asemenea, că nici un vaccin nu ar fi pus pe piață fără verificări temeinice.
„Dacă a fost aprobat, înseamnă că toată documentația tehnică a trecut de toate reglementările legale. Totul e verificat și nu există suspiciuni în legătură cu cele două elemente esențiale: eficacitate și siguranță.
Un vaccin trebuie să producă un răspuns imunitar la minimum 80% din subiecți. Siguranța este evaluată prin studii preclinice și clinice, pe animale și oameni”, a declarat dr. Radu Țincu, pentru Newsweek România.
Medicul amintește că avem o experiență în vaccinologie de zeci de ani. Deși tehnologia folosită pentru vaccinul anti COVID-19 este nouă, metoda este cercetată de 30 de ani.
„Tehnologia ARN Mesager nu a mai fost folosită până în prezent. Dar nu a fost inventată acum. A fost inițiată în anii 1990, fiind studiată ca vaccin împotriva HIV-SIDA.
Cercetarea durează de 30 de ani și acum s-a folosit pentru vaccinul COVID-19”, a menționat dr. Radu Țincu.
Vaccinurile ARN mesager, numite pe scurt ARNm, nu sunt ca vaccinurile clasice împotriva gripei. De obicei, un vaccin are la bază un virus slăbit sau inactivat care, intrat în organism, declanșează un răspuns imun, producând anticorpi. Aceștia protejează împotriva infecției cu virusul activ.
Un vaccin ARNm este în esență doar o bucată de cod genetic care conține instrucțiuni pentru organism, indicând celulelor să producă o proteină - aceeași proteină care este vârful coronavirusului real, dar care nu poate infecta. Astfel se declanșează răspunsul imun la aceste tipuri de vaccinuri.
Deci, chiar dacă unii participanți la studiu au raportat simptome asemănătoare cu Covid, este imposibil să se contracteze coronavirusul din vaccin, deoarece vaccinurile ARNm pe care le fac Pfizer și Moderna nu folosesc virusul viu.
Dr. Radu Țincu justifică viteza cu care s-a obținut vaccinul prin faptul că toată lumea s-a concentrat doar pentru Sars-COV 2.
„Există la nivel mondial grupuri care fac asta zilnic, studiază noi vaccinuri. Rapiditatea este determinată de gravitatea situțaiei. Presiunea uriașă a făcut ca toate cercetările să se concentreze pe găsirea unui vaccin.
Pe de altă parte, este pentru prima dată când guvernele s-au implicat activ din punct de vedere financiar, să susțină grupurile de cercetare.
Au există suficiente resurse financiare pentru cercetare”, a menționat doctorul de la Spitalul Floreasca.
