Oamenii de știință ar putea fi mai aproape de a înțelege „vinovatul” din spatele consumului de vin roșu care provoacă dureri de cap la unele persoane, potrivit rezultatelor unei noi cercetări.
Un flavonol prezent în mod natural în vinurile roșii ar putea interfera cu capacitatea organismului de a metaboliza alcoolul, provocând o acumulare de toxine care poate duce la dureri de cap rapide, sugerează studiul publicat, luni, în revista Scientific Reports.
Vinul roșu îți provoacă dureri de cap?
Flavonolul cu pricina este quercetina, un compus vegetal care se găsește în fructe și legume, inclusiv în struguri, fructe de pădure, ceapă și broccoli.
„Când quercetina ajunge în sânge, corpul tău o transformă într-o formă diferită numită quercetină glucuronidă. În această formă, blochează metabolismul alcoolului”, a declarat coautorul studiului, Andrew Waterhouse, chimist de vinuri și profesor emerit în cadrul departamentului de viticultură și enologie de la Universitatea din California, Davis, într-un comunicat de presă citat de CNN.
Vinul roșu are o cantitate de zece ori mai mare de compuși fenolici, în special flavonoide, decât vinul alb, ceea ce face din această băutură un „principal responsabil” pentru durerile de cap, au spus autorii.
Citește și: Cât alcool poate să bea un șofer fără să riște dosar penal. Explicația medicilor
Waterhouse și ceilalți cercetători au urmărit să descopere de ce apar durerile de cap - chiar și după doar unul sau două pahare de vin roșu - chiar și la persoanele care nu au dureri de cap de la alte băuturi alcoolice.
Pentru asta, experții au studiat modul în care flavonolul poate afecta o variantă genetică a unei enzime numite ALDH2, care este implicată în metabolizarea alcoolului de către organism.
Aproape 8% din populația globală posedă o variantă a enzimei care nu este deosebit de activă, iar deficiența este foarte răspândită în rândul persoanelor de origine est-asiatică - afectând aproximativ 40% din această populație.
Care este explicația oamenilor de știință
Faptul de a avea o variantă disfuncțională a ALDH2 a fost asociat cu înroșirea pielii, palpitații cardiace și dureri de cap după ce se bea alcool.
Atunci când oamenii beau, alcoolul este descompus în ficat, care îl transformă în acetaldehidă - o „toxină bine-cunoscută, iritantă și o substanță inflamatorie”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Apramita Devi, cercetător postdoctoral în cadrul departamentului de viticultură și enologie de la UC Davis.
Prezența acetaldehidei în organism ar trebui să fie de scurtă durată, deoarece enzima ALDH2 o transformă în acetat, care este mai puțin toxic.
Cu ajutorul testelor de laborator, autorii au descoperit că un derivat al quercetinei - quercetin glucuronida - inhibă varianta enzimatică.
Citește și: Ce băuturi alcoolice trebuie evitate după o anumită vârstă
Interferența, au presupus ei, ar duce la o acumulare a toxinei acetaldehidă - și la dureri de cap - la persoanele care sunt mai sensibile.
Dar experții care nu au fost implicați în noua cercetare îndeamnă la prudență în privința concluziilor, caracterizând studiul ca fiind mai degrabă o propunere a unei teorii, decât o dovadă.
„Studiul a fost realizat doar în laborator, iar substanțele au fost testate în afara corpului uman, în concentrații de câteva ori mai mari decât cea existentă în sânge după câteva pahare de vin”, a declarat prin e-mail Dr. Jonas Spaak, profesor asociat de cardiologie la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, potrivit sursei citate.
Acest tip de cercetare poate genera idei despre potențialele procese implicate în relația dintre vinul roșu și durerile de cap, a adăugat el, dar „în mod ideal, cercetătorii ar fi trebuit să includă mostre și teste de la oameni pentru a verifica acest mecanism”.
Citește și: Ordinea consumării băuturilor nu influențează gradul de mahmureală
A face acest lucru este deosebit de important, deoarece, în contexte naturale în corpul uman, derivatul de quercetină pe care l-au folosit autorii este ceva generat în ficat și excretat de rinichi, a declarat și Dr. Vasilis Vasiliou, președintele departamentului de științe ale sănătății mediului de la Universitatea Yale.
