DW: Cât mai avem de trăit în lumea întreagă cu această pandemie de coronavirus?
Christian Drosten: Este foarte greu să facem prognoze globale. Avem foarte multe situații diferite și dificile în Europa. Iarna nu va fi ușoară. Anul viitor vom avea vaccinuri. Cred că va dura până la finalul anului viitor ca aceste vaccinuri să ajungă la anumite părți din populație.
De măști nu scăpăm așa repede. Și după ce vom începe vaccinarea, cea mai mare parte a populației va trebui să poarte mai departe măștile. În țări ca Germania, cu un număr mic de cazuri de infectare, nu va exista o imunizare în masă. Probabil că aceasta nu va exista nici în celelalte țări din Europa.
Pentru alte regiuni este greu de spus. În Africa de exemplu, se pare că evoluția bolii este mai puțin gravă. S-ar putea să aibă legătură cu structura demografică tânără, dar pe moment analizăm situația doar în mediul urban, unde locuiesc oricum mulți oameni tineri. Nu știm cum va evolua virusul când se va răspândi în mediul rural. Nu știm nici ce statut are epidemia acolo. Există date conform cărora numărul noilor infectări ar fi în scădere. Dar nu știm dacă putem generaliza. În orașe, epidemia pare să slăbească în intensitate, dar este la fel de posibil să revină în forță.
Ce regiuni vă provoacă îngrijorări deosebite?
India mă îngrijorează acum cel mai tare. Țara are o mare densitate a populației. Virusul se extinde acolo – nu aș zice că e scăpat total de sub control, dar aproape. Mai sunt desigur și anumite teritorii din America de Sud. Am amintit mai devreme Africa. Continentul african este pe moment un mic mister. Iar în emisfera nordică vine iarna și există regiuni, inclusiv în Europa, unde există puțin control asupra virusului. Unele țări se confruntă deja înainte de începutul iernii cu un număr mare de cazuri, iar încrederea oamenilor de acolo în sistemul medical este scăzută. Există țări, și în Europa, care ar trebui să ia, cred eu, în curând măsuri mai dure.
Alte țări consideră Germania un fel de model de controlare a pandemiei. Ce fac germanii bine?
Este cu siguranță o combinație de factori. Un motiv ar fi modul direct și decisiv în care s-a acționat la primul val al pandemiei, prin măsurile decise de cancelară. Între timp, solidaritatea landurilor federale s-a mai diminuat. Dar a fost desigur decisiv faptul că Germania a acționat foarte devreme. Nu în relație cu data calendaristică, ci cu momentul în care au fost instituite restricțiile de contact social, așa-numitul lockdown. Și asta în comparație cu evoluția reală a epidemiei. Am știut mereu în ce stadiu se află epidemia la noi pe baza testelor de laborator. Și aceste teste și disponibilitatea lor la scară largă deosebesc Germania de alte țări, arată dw.com.
