21% din cetățenii UE, în prag de sărăcie sau excluziune socială. Românii, sunt cei mai expuși

DE Răzvan Nicolae | Actualizat: 09.10.2024 - 16:19
20% din cetățenii UE, în prag de sărăcie sau excluziune socială. Românii, sunt cei mai expuși - Foto: INQUAM PHOTOS / George Călin - Imagine cu rol ilustrativ
20% din cetățenii UE, în prag de sărăcie sau excluziune socială. Românii, sunt cei mai expuși - Foto: INQUAM PHOTOS / George Călin - Imagine cu rol ilustrativ
20% din cetățenii UE, în prag de sărăcie sau excluziune socială. Românii, sunt cei mai expuși - Foto: europeannewsroom.com
20% din cetățenii UE, în prag de sărăcie sau excluziune socială. Românii, sunt cei mai expuși - Foto: europeannewsroom.com

21% din cetățenii UE, în prag de sărăcie sau excluziune socială. Iar românii sunt cei mai expuși, cu cea mai mare rată AROPE din Uniune, 32%.

SHARE

În condiţiile în care „Săptămâna europeană a regiunilor şi oraşelor” este în plină desfăşurare, preşedintele Comitetului Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro, a subliniat necesitatea consolidării politicii de coeziune a UE şi, alături de aceasta, a luptei contra sărăciei şi excluziunii sociale, cu care mulţi europeni se confruntă zilnic, relatează Agerpres, citând platforma media European Newsroom

Citește și: Cum se împarte România în funcție de salariu? În București iei 6.300 de lei, în Teleorman, 3.600 lei

21% din cetățenii UE, în prag de sărăcie sau excluziune socială. Românii, sunt cei mai expuși

Preşedintele Comitetului European al Regiunilor (CoR), Vasco Alves Cordeiro, a avertizat: "chiar şi anul trecut, o sută de milioane de europeni erau expuşi riscului sărăciei sau excluziunii sociale. Unul din cinci".

"Nu putem ignora şi nu puteam accepta aceasta", a declarat el în discursul de luni, cu ocazia inaugurării celei de-a 22-a ediţii a Săptămânii europene a regiunilor şi oraşelor, cel mai mare eveniment anual din Bruxelles dedicat politicii de coeziune.

"Mai mult ca niciodată, avem nevoie de coeziune. Nu deoarece aceasta este caritate, ci deoarece, de decenii, politica de coeziune a însemnat progres în Europa.

Sporirea bunăstării regiunilor şi oraşelor şi, cu ele, a oamenilor, familiilor, persoanelor individuale", a spus politicianul portughez.

CoR este vocea regiunilor şi oraşelor din UE, reprezentând autorităţile locale şi regionale din blocul comunitar. Consiliază asupra noilor legi ale UE care au impact asupra regiunilor şi oraşelor, şi este alcătuit din 329 membri din cele 27 state membre UE. Înfiinţat în 1994, îşi celebrează anul acesta cea de-a 30-a aniversare.

Citește și: A copilărit în sărăcie lucie! Irina Loghin n-a uitat de unde a plecat: ”Bântuiau păduchii pe la noi”

Alves Cordeiro a avertizat, se asemenea, asupra riscurilor la adresa regiunilor şi oraşelor din UE cauzate de o posibilă centralizare la nivel naţional a politicii de coeziune a UE în următorul buget multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034.

"Tragem un semnal de alarmă în timp ce unii au fost - sau ar trebui să spun sunt- tentaţi să centralizeze", a spus preşedintele CoR. Conform lui, aceasta "va aboli participarea regiunilor şi oraşelor".

Comisarul în exerciţiu pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a exprimat o opinie similară, amintind că în iulie preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus în Parlamentul European că "se angajează la o politică solidă de coeziune, concepută împreună de regiuni şi autorităţile locale".

Anterior Ferreira a insistat asupra importanţei "de a nu pierde ADN-ul politicii de coeziune", care este "lipiciul care ţine împreună Europa şi nu poată fie pierdută abordarea ascendentă".

Citește și: România, cel mai ridicat nivel de sărăcie a copiilor în rândul ţărilor membre UE

Politica de coeziune, structura de bază a dezvoltării regionale în UE

Politica UE de coeziune este concepută să asigure o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor din cele 27 state membre UE prin reducerea decalajelor economice, sociale şi teritoriale.

Furnizează fonduri pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, competitivitatea afacerilor, creşterea economiei şi dezvoltarea sustenabilă, în special în regiunile mai puţin dezvoltate.

Prin investiţiile în infrastructură, inovare şi programe sociale, politica este menită să impulsioneze economiile regionale şi să îmbunătăţească calitatea vieţii, asigurându-se că nicio regiune nu este lăsată în urmă în drumul spre o UE mai integrată şi mai prosperă.

Conform datelor Comisiei Europene, în ultimii cinci ani politica de coeziune a sprijinit 2,7 milioane de companii, a ajutat la crearea a 260.000 de locuri de muncă în noi companii, şi a extins facilităţile de infrastructură şi educaţionale, în beneficiul a aproximativ 18 milioane copii şi tineri. De asemenea, a susţinut participarea a cel puţin 12,8 milioane de persoane la educaţie şi formare.

Mai mult, a îmbunătăţit performanţa energetică a 380.000 de locuinţe şi conexiuni în bandă largă pentru 3,1 milioane de locuinţe.

Pe lângă domeniul de aplicare al politicii UE de coeziune, blocul comunitar sprijină, de asemenea, financiar proiecte regionale din ţări din afara UE. În Albania, de exemplu, UE ajută la reducerea inegalităţii între regiunile ţării şi asistă comunităţile marginalizate sau cele cu mai puţine oportunităţi la educaţie, sprijin social şi activităţi culturale.

Albania a devenit oficial stat candidat la UE în iunie 2014, şi negocierile au început în iulie 2022.

Iniţiativele din Albania includ consolidarea capacităţii locale şi gestionarea centrelor sociale pentru grupurile vulnerabile (EU4Municipalities), un program de reparare sau reconstrucţie a peste 60 de facilităţi educaţionale după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019 (EU4Schools), şi un program menit să sprijine protejarea şi restaurarea surselor de apă curată (EU4Rivers).

Riscul sărăciei şi excluziunii sociale în UE. România, pe primul loc

Un element cheie al politicii de coeziune este rezolvarea sărăciei şi excluziunii sociale şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă şi accesul la oportunităţi pentru grupurile vulnerabile. Totuşi, milioane de europeni continuă să se confrunte în prezent cu aceste dificultăţi, conform datelor privind riscul sărăciei sau excluziunii sociale (AROPE) pentru câteva state europene.

Conform Oficiului European pentru Statistică (Eurostat), în 2023 aproximativ 94,6 milioane de persoane din UE erau expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale, echivalentul a aproximativ 21% din populaţie.

Criza costului vieţii, inflaţia şi criza energetică, precum şi extinderea deficitului de locuinţe şi impactul războiului din in Ucraina sunt printre motivele pentru rate ridicate AROPE.

Franţa: În Franţa, conform datelor Eurostat, 20,4% din populaţie era expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

Potrivit raportului anual al organizaţiei de caritate "Les Petits freres des pauvres", publicat la finalul lunii septembrie, două milioane de persoane cu vârsta de 60 de ani şi mai mult trăiau sub pragul de sărăcie. Acest prag are un nivel relativ stabilit la 60% din venitul mediu (de exemplu 1.216 euro pe lună pentru o persoană singură şi 1.824 euro pentru un cuplu).

Spania: Aproape 13 milioane de persoane erau expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale în Spania, conform celui de-al XIV-lea raport "Starea sărăciei în Spania", publicat în iunie de European Anti-Poverty Network in Spain (EAPN-ES). Potrivit studiului şi datelor Eurostat, rata AROPE a urcat de la 26% în 2022 la 26,5% în 2023 - mai mult de 400.000 de persoane, în special în urma creşterii costului vieţii.

România: Datele Eurostat arată că rata AROPE în România în 2023 s-a situat la 32% din populaţie - cea mai ridicată rată din UE - adică şase milioane de persoane.

Conform reprezentanţilor Confederaţiei sindicale naţionale române Cartel Alfa: "aproape 80% din persoanele cu dizabilităţi nu câştigă suficient pentru a-şi permite o vacanţă, şi 35% din angajaţi au salariul minim garantat, care încă nu acoperă coşul de consum minim pentru un trai decent".

Bulgaria: Potrivit Eurostat, 30% din bulgari erau expuşi riscului sărăciei sau excluziunii sociale în 2023. La finalul lunii septembrie, Consiliul de Miniştri din Bulgaria a stabilit pragul de sărăcie pentru 2025 la 638 leva (326 euro), o creştere de 21,3% faţă de 2024. Ministrul Muncii, Ivaylo Ivanov, a explicat că, în urma majorării, cele mai multe persoane şi familii care se confruntă cu dificultăţi vor fi sprijinite de stat.

Grecia: Conform datelor Serviciului Naţional de Statistică din Grecia (ELSTAT) şi Eurostat, populaţia expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale, pe baza datelor din 2023, se ridica la 26,1% din populaţia ţării (peste 2,6 milioane de persoane), un nivel aproape neschimbat faţă de 2022, - 26,3%.

Cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială era pentru copii cu vârsta de până la 17 ani (28,1%), un nivel stabil comparativ cu 2022.

Slovenia: Chiar dacă are una dintre cele mai scăzute rate de excluziune socială din UE, 13,7% din sloveni (264.000 persoane) erau expuşi riscului sărăciei în 2023, conform datelor Eurostat. Deşi problemele legate de locuinţe şi de criza costului vieţii majorează ponderea gospodăriilor care se confruntă cu dificultăţi financiare, Slovenia încă este sub media UE şi a doua în urma Cehiei, care are o rată AROPE de 12%.

Macedonia de Nord: Pe baza studiului privind veniturile şi condiţiile de trai, efectuat în conformitate cu recomandările UE, Oficiul de Statistică din Macedonia de Nord a calculat că rata AROPE în 2021 era de 23%.

Conform Eurostat, Macedonia de Nord, candidată la UE din 2005, are cea mai ridicată pondere a populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale în 2012, de 26,2%, dar ponderea s-a redus la 21,8% în 2020.

Totuşi, este posibil ca progresele în reducerea sărăciei să se fi modificat în 2020, în urma efectelor adverse ale pandemiei COVID-19.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te