Brățările electronice, un colac de salvare pentru victime?

Sunt mai bine de 10 ani de când legile românești vorbesc despre monitorizarea cu ajutorul brățărilor electronice, care ar trebui să îi facă pe agresori să respecte ordinele de protecție, iar pe cei puși sub control judiciar sau în arest la domiciliu să respecte măsurile preventive. Până acum, nici un proiect de lege privind folosirea dispozitivelor nu a trecut de Parlament.

În luna iulie, Ministerul de Interne a lansat în dezbatere publică un proiect care reglementează folosirea brățărilor electronice, în condițiile în care România este criticată constant în rapoartele internaționale că nu reușește să-și protejeze victimele.

Nu mai târziu de anul trecut, o țară întreagă era șocată de cazul Nicoletei Botan, directoarea unei grădinițe din Capitală, care a fost înjunghiată în plină stradă, chiar la locul de muncă, de fostul soț.

Femeia avea un ordin de protecție, însă polițiștii nu au reușit să intervină înainte ca bărbatul să se apropie de ea și să o omoare.

Cazul Nicoletei Botan a readus în discuția publică necesitatea folosirii brățărilor electronice, care trimit o alertă în timp real către Poliție și care astfel pune în gardă victima, fără ca ea să mai fie nevoită să sune la 112. Agresorul poate fi astfel localizat extrem de repede.

11 ordine de protecție, toate încălcate

Sunt șase ani de când Ioana* trăiește într-un film de groază. Pleacă de acasă la ora 04.00 dimineața și nu merge niciodată pe stradă fără să fie însoțită de fiul sau de fratele ei.

Se uită mereu peste umăr, să vadă dacă a fost urmărită. Își schimbă traseul pe care merge la muncă o dată la câteva zile, de teamă că el îl poate afla.

Mai devreme sau mai târziu, îl descoperă. Și asta înseamnă pentru ea palme peste față, păruieli în mijlocul străzii, picioare în stomac și nelipsitul „c..vo!“, aruncat printre dinți.

Avocații Giulia Crișan (sus, între cei doi copii) și Daniel Fenechiu (jos) spun că brățările electronice pot salva vieți - FOTO: Arhiva personala/ INQUAM PHOTOS/ George Călin

Ioana (48 de ani), din București, l-a părăsit pe soțul ei, cu care era căsătorită din 1995, în 2012 și a divorțat un an mai târziu.

Ea și fiul lor suportaseră deja patru ani de bătăi și umilințe, de când el începuse să bea și devenise violent. „Într-o zi, n-am mai suportat.

Era în preajma Crăciunului. Ne-a dat afară din casă, pe stradă“, povestește femeia, cu vocea sugrumată de plâns. Ioana are la activ 11 ordine de protecție și toate au fost încălcate. Primele 10 ordine de protecție au fost pentru ea și pentru copilul ei, care era minor.

La emiterea ultimului ordin de protecție, Ioana a mers în instanță cu trei coaste fracturate și 18 zile de spitalizare.

Anul trecut, el a urmărit-o în spital, unde se internase pentru o piatră la rinichi, și le-a spus medicilor și asistentelor că a venit să facă un avort.

Și nu s-a mulțumit cu atât: a intrat după ea în liftul care o ducea la ecografie și, de față cu asistenta care o însoțea, a lovit-o cu pumnii și picioarele.

Când asistenta a încercat să-i sară în ajutor, el a amenințat-o: „Vezi-ți de treabă, că te iau și pe tine!“. Când liftul s-a oprit, a ieșit și a fugit.

Doctorul de la ecografie chiar i-a spus mirat: „Doamnă, dar nu sunteți însărcinată, aveți o piatră la rinichi“. Tot pe el îl crezuseră, adaugă femeia cu glas amar.

În acea seară, după ce a fugit de la spital, bărbatul s-a dus acasă la ea, unde a încercat să-și lovească băiatul. Poliția a venit numai după ce a sunat femeia, din spital, la 112.

Ioana înșiră, unul după altul, episoadele pe care și le amintește și spune că nu mai are nicio speranță că va scăpa de el. Nu are încredere în Poliție, iar hârtiile pe care stă scris că agresorul, fostul ei soț, nu se poate apropia de ea la mai puțin de 300 de metri i-au dovedit, până acum, că sunt doar hârtii.

Deși are șapte dosare penale de încălcare a ordinelor de protecție, bărbatul nu a fost niciodată arestat sau trimis în judecată, până acum.

În urmă cu câteva zile, Ioana l-a surprins când îi dădea din nou târcoale la muncă și a sunat la 112. Atunci a fost prins că a încălcat ordinul de protecție și a fost reținut pentru 24 de ore.

Când a fost eliberat, procurorul a considerat că, dacă va fi pus sub control judiciar, o va lăsa în pace pe Ioana, pentru că el și-a declarat domiciliul într-un județ la câteva sute de kilometri de București.

„Dar el doarme în mașină și mă urmărește peste tot“, adaugă femeia.

*Ioana nu este numele real al victimei. Pentru siguranța ei, îi publicăm povestea sub protecția anonimatului.

CUM VOR FUNCȚIONA BRĂȚĂRILE ELECTRONICE

Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) va fi folosit în cazul executării măsurii controlului judiciar, arestului la domiciliu, aplicării ordinului de protecție, ordinului de protecție provizoriu și ordinului european de protecție, dar și în cazul supravegherii la distanță a deținuților, potrivit proiectului de lege al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), pus în dezbatere publică în 16 iulie.

Dispozitivele fixe vor fi montate la domiciliul persoanei supravegheate, iar cele mobile, pe mâna sau glezna agresorului/inculpatului.

În cazurile de violență domestică, și victima va avea asupra sa o brățară electronică, pentru ca Poliția să o poată găsi și alerta.

Totuși, pentru a fi limitată ingerința în viața privată a persoanelor supravegheate, MAI propune alcătuirea unui dosar electronic, al cărui conținut va fi cunoscut doar de ofițerul care introduce datele în sistem, iar datele de localizare ale persoanei nu vor fi disponibile pentru oamenii legii decât în cazul în care persoana încalcă termenii supravegherii.

În acest caz, brățara emite o alertă cu datele de identificare ale persoanei către cel mai apropiat organ de ordine publică (echipe mobile din care vor face parte angajați ai Poliției Române, Poliției de Frontieră, Jandarmeriei și Poliției Locale).

De asemenea, brățara va înregistra discuțiile între persoana monitorizată și polițist, pentru a putea fi folosite în instanță, dacă persoana a încălcat regulile supravegherii.

SIME va costa, în faza-pilot, circa 3,5 milioane de euro, bani care ar trebui alocați din bugetul de stat:

-> Sistemul informatic de creare a semnalărilor (hardware, software, licențe), operat de Poliția Română – 1,53 milioane de euro

->Sistemul informatic de generare a alertelor (care va funcționa pe infrastructura sistemului 112, hardware și licențe), operat de STS – 430.000 de euro 

-> Dispozitive mobile pentru organele de intervenție – 1,25 milioane de euro

-> Brățări electronice (500 de bucăți în faza-pilot) – 275.000 de euro.

Ministerul de Interne a precizat că sprijină în continuare proiectul, momentan fiind în etapa analizării propunerilor primite, după ce proiectul a fost în dezbatere publică.

Utilizarea brățărilor electronice a apărut, până acum, în Legea privind combaterea violenței domestice, din 2003, și în Codul de Procedură Penală, din 2010.

Brățările electronice sunt folosite în Austria, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Suedia, Elveția, Franța, Germania, Cipru, Norvegia, Olanda, Marea Britanie și Ungaria, potrivit Ministerului de Interne.

30 la sută din ordinele de protecție sunt încălcate de agresori

„Situația în care se află Ioana arată eșecul tuturor instituțiilor care ar fi trebuit să o protejeze“, spune, pe un ton apăsat, Giulia Crișan, avocată la Asociația Anais, organizația al cărei centru pentru victimele violenței domestice a fost închis de Primăria Capitalei, în primăvară, din lipsă de fonduri.

„Dacă ar fi existat brățările electronice, Poliția ar fi văzut în timp real că el se apropie de ea și ar fi văzut că, de fapt, el s-a apropiat permanent de ea“, explică Giulia Crișan, care o reprezintă pe Ioana în fața instanței și îi cunoaște toți cei șase ani de luptă. 

Avocata arată că, în prezent, victima trebuie să semnaleze la 112 că agresorul a încălcat ordinul de protecție, însă, în majoritatea cazurilor, agresorul fuge de la locul faptei până la venirea Poliției, iar victima nu poate dovedi prezența lui, fiind nevoită să găsească martori ca să demonstreze că agresorul a încălcat limita de protecție.

Agresorul urmărește victima pentru a-i provoca teamă, pentru a-i demonstra că încă deține controlul, iar Poliția nu o poate ajuta.

De cele mai multe ori, el se apropie de victimă în spații publice unde nu poate fi văzută sau la domiciliu, când este singură, deci victima nu poate dovedi prezența lui și nici nu poate cere ajutor.

Prin introducerea brățărilor electronice, Poliția poate interveni imediat, iar victima nu mai este nevoită să probeze prezența agresorului.

Aproape 20.000 de cazuri de violență domestică s-au înregistrat în primele șase luni ale anului și au fost emise peste 3.500 de ordine de protecție și alte 3.600 de ordine de protecție provizorie (cele pe care polițistul le emite pe loc, atunci când consideră că viața victimei este pusă în pericol), potrivit datelor Poliției Române, publicate de Asociația Filia.

Circa 30 la sută dintre ordinele de protecție emise de instanțe sunt încălcate de agresori, mai arată statistica.

În acest context, Giulia Crișan spune că „nu le putem reproșa polițiștilor încălcarea ordinelor de protecție, pentru că, fizic, nu au cum să supravegheze toate victimele. Singura noastră șansă sunt acele brățări. Acum, să vedem dacă există interes“.

Acuzație: până acum „nu s-a dorit“ adoptarea proiectului

De aceeași părere este și avocatul Daniel Fenechiu (PNL), care, în calitate de parlamentar, a depus până acum patru proiecte de lege privind folosirea brățărilor electronice.

„Brățara electronică poate salva o viață, preîntâmpina distrugerea unor bunuri sau săvârșirea unei infracțiuni. La fiecare lege a bugetului, solicitam Ministerului de Finanțe fonduri pentru brățările electronice, fără să existe o lege, mizând pe faptul că, dacă vom avea buget, vom reuși să facem și legea, adică am pus căruța înaintea boilor, încercând să-i determinăm să o facă“, spune avocatul.

MAI Ex-ministrul Carmen Dan, apropiată a lui Liviu Dragnea, a demisionat cu o zi înainte de publicarea proiectului privind brățările electronice, care este continuat și în mandatul interimar al lui Mihai Fifor - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Fenechiu mai atrage atenția că, dacă am fi avut implementat sistemul de monitorizare, persoanele cu probleme penale n-ar mai putea fi protejate și n-ar mai putea încălca măsura controlului judiciar, așa cum s-a întâmplat în cazul ex-deputatului Sebastian Ghiță, care n-ar fi putut să fugă în Serbia, iar autoritățile române să îl găsească mult mai târziu.

Întrebat de ce nu a fost adoptat proiectul până acum, avocatul este de părere că „nu s-a dorit“.

„Eu cred că, pe lângă faptul că unii și-ar fi dorit să îl dea cu dedicație, cred că, și la nivelul Ministerului de Interne, gândirea îmbătrânită a unor oameni care sunt la vârf, care se tem și se opun la orice înseamnă schimbare, generează inerțial refuzul la orice.

Eu văd asta în Comisia Juridică a Senatului, unde Ministerul se opune la orice propunere legislativă care necesită o modificare în modul de a acționa al MAI, chiar dacă vii cu exemple din alte țări și explici“, arată Daniel Fenechiu.

În ciuda legilor care cer introducerea brățărilor electronice, există și voci care se opun, chiar din rândul polițiștilor. Astfel, Federația Sindicatelor Polițiștilor (FDSPR) consideră că Poliția Română este „subdimensionată numeric“ și nu are capacitatea „să gestioneze sarcinile care i-ar reveni prin această lege“.