Noi capacităţi de producere a energiei electrice, de 1.373 MW, ar urma să fie puse în funcţiune până la finele anului.
Burduja: Toate investiţiile, programele europene pe care le-am pus în funcţiune, în operă, dau roade
Asta înseamnă că în 2024 vom avea încă 1.700 MW în sistem, adică de trei ori mai mult ca în 2023 şi de 30 de ori mai mult ca acum doi ani, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
"În ceea ce priveşte proiectele în curs, câteva date, cred interesante.
În 2024, până acum, s-au pus în funcţiune 292 de megawaţi, solar 228, stocare, au început să apară primele capacităţi de stocare în baterii, 36 de megawaţi, biogaz 3 megawaţi şi hidrocarburi, o centrală pe gaz, antreprenor privat, de 25 de megawaţi.
Până la finalul acestui an, ne aşteptăm să putem pune în funcţiune alte capacităţi, care însumează încă 1.373 de megawaţi.
Citește și: Cât de mari vor fi facturile la energie iarna? Guvernul face anunțul care îi liniștește pe români
Deci, dacă totul decurge conform planului, la final de 2024 vom avea încă 1.700 de megawaţi în sistem, ceea ce este cam de trei ori mai mult decât anul trecut şi de vreo 30 de ori mai mult decât cu doi ani înainte.
Asta înseamnă că în sectorul energetic românesc toate investiţiile, programele europene pe care noi le-am pus în funcţiune, în operă, dau roade. Încep să se vadă aceste noi capacităţi", a explicat Burduja.
Printre proiectele importante, el a menţionat din nou Grupul 5 de la Rovinari, "o investiţie aşteptată de peste 10 ani de zile", care, conform evaluării de miercuri, are şanse să fie pus în funcţiune până la finalul acestei luni.
"Înseamnă 330 de megawaţi pentru Sistemul Energetic Naţional, o contribuţie deosebit de importantă", a spus ministrul.
Pe zona de hidrocarburi, ministrul a vorbit despre "mult aşteptata" investiţie de la Iernut, pentru care există un grafic de la antreprenorul Duro Felguera şi, în acest moment, proiectul are şanse să fie pus, cel puţin parţial, în funcţiune anul acesta.
"Faţă de graficul iniţial asumat de antreprenori, sunt anumite întârzieri. Obiectivul nostru în acest moment este de a pune în funcţiune cel puţin jumătate din termocentrala de la Iernut anul acesta", a subliniat ministrul Energiei.
El a reamintit o altă investiţie importantă, din Fondul româno-kazah, şi anume centrala în cogenerare de la Midia, unde lucrările sunt finalizate într-o proporţie foarte mare, aproape de 95%. Acolo vor fi până la 70 de MW, "un grup pe gaz, flexibil, grup foarte necesar".
Citește și: Ce se întâmplă cu prețul energiei, după încetarea plafonării lui? Subvenția, până la 31 martie 2025
Totodată, Sebastian Burduja a semnalat că se vede foarte clar o evoluţie spectaculoasă în zona de panouri fotovoltaice, de unde se aşteaptă încă 683 de MW până la finalul acestui an, la care se adaugă cei 228 deja puşi în funcţiune.
"Vă daţi seama? Înseamnă aproape 1.000 de megawaţi solari nou-nouţi de anul acesta. Eolian, ceva mai puţin, 76 de megawaţi până la finalul anului şi, foarte important, încă 84 de megawaţi stocare.
Sunt proiecte avansate, ceea ce înseamnă că la finalul acestui an avem toate şansele să avem undeva la 110 megawaţi stocare capacităţi puse în funcţiune anul acesta. Stocare în baterii", a punctat ministrul Energiei.
Acesta a adăugat că ministerul se află în ultima fază de evaluare cu apelul din PNRR de 80 de milioane de euro pentru stocarea în baterii şi că, din analiza făcută, proiectele care se vor califica la faza de contractare însumează undeva la 1.500 de MWh.
"Puteţi împărţi la 2, dacă vreţi să vedeţi aproximativ puterea instalată. Deci, vom avea, iată, într-un an, un an şi jumătate, încă 750-800 de megawaţi în baterii în România, ceea ce este într-adevăr cea mai mare nevoie a sistemului", a spus Sebastian Burduja.
