Șeful instituției are o explicație originală: raportul conține doar recomandări pentru remedierea problemelor, iar decesele nu sunt remedieri, deci nu sunt cuprinse în bilanț.
Un raport al unei instituții cvasi-necunoscute, care ar trebui să apere drepturile persoanelor cu dizabilități aflate în grija statului, a fost votat în plenul Senatului, în 6 februarie. Cu această ocazie, șeful instituției, Florinel Butnaru, a fost reconfirmat în funcția pe care o ocupă din decembrie 2017. Butnaru, un inginer auto, fost senator de Vâlcea în legislatura 2012-2016, migrat din partidul lui Dan Diaconescu la PSD, are un trecut fără tangențe cu drepturile omului.
Instituția pe care o conduce, Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ar urma să primească de la Guvernul PSD, în 2019, un buget de aproape 4,5 milioane de lei, cel mai mare pe care instituția l-a avut de la înființare, în urmă cu trei ani.
Consiliul de Monitorizare (CM) ar trebui să vegheze la felul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale, să depună plângeri atunci când sunt indicii de moarte suspectă sau de încălcare a drepturilor, să sesizeze Avocatul Poporului și să facă recomandări instituțiilor de asistență socială, pentru a îmbunătăți viața oamenilor instituționalizați.
1.260 de decese, zero sesizări ale CM
Bilanțul pe 2018 al instituției, „autoritate autonomă, sub control parlamentar“, are o dimensiune impresionantă: 804 pagini. Totuși, cine are curiozitatea să îl răsfoiască, poate găsi, de-a valma, rapoarte de monitorizare din centrele rezidențiale cu date încurcate, fotografii alb-negru fără niciun fel de legendă, programe de conferințe cu meniuri, pagini întregi cu toate legile care reglementează domeniul dizabilității, în engleză și română, statistici ale Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, modele de adeverințe, câteva dintre comunicatele de pe site, devenit funcțional abia în a doua parte a lui 2018, ba chiar și o adresă a lui Butnaru către secretarul Guvernului, Andreea Lambru, prin care îi cere, cu titlu gratuit, „atribuirea a două autoturisme și un microbus cu cel mult opt locuri“.
În cele 800 de pagini, nu scrie nimic despre decesele persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale, iar cele câteva cazuri în care sunt consemnate incidente (violuri, cazul unei persoane cu mâna ruptă și netratată, cazuri de cerșetorie și vagabondaj – controale pe care inspectorii de monitorizare le-au făcut în urma relatărilor din presă) nu sunt detaliate și sunt trecute cu vederea la recomandări.
Citește aici raportul Consiliului de Monitorizare pe anul 2018.
Agenda unui forum de lucru pentru implementarea Convenției ONU, din mai 2018, a fost pusă în raportul pe 2018 în engleză, franceză și germană.
Multe dintre cele 39 de rapoarte de monitorizare din centre, din cele 58 pe care instituția susține că le-a efectuat anul trecut, incluse în bilanțul pe 2018, parcă sunt trase la xerox: într-o limbă de lemn, sunt descrise condițiile (semi)mizere în care trăiesc oamenii – „beneficiarii“, iar recomandările sunt făcute la grămadă: calificarea personalului, renovarea centrelor, dar și dezinstituționalizarea oamenilor, înlocuirea mobilei deteriorate, curățenia în bucătărie.
Vocea „beneficiarilor“, oamenii în interesul cărora se fac controalele, lipsește cu desăvârșire. Inspectorii de monitorizare, ale căror nume sunt ținute la secret de Consiliu, consemnează cu meticulozitate: „Starea de sănătate a beneficiarilor este una bună, nu am întâlnit în timpul vizitei de monitorizare persoane cu o stare de sănătate vizibil degradată“.
„Comunicarea cu o parte a beneficiarilor este mai ușoară, în timp ce cu alții comunicarea e mai dificilă, uneori imposibilă. Aspectul centrului este al unui spital în care condițiile sunt precare și nu al unui loc în care persoane locuiesc în permanent“. „Mâncarea îndeplinea caracteristicile organoleptice“. „Din discuțiile avute cu beneficiarii, aceștia au apreciat calitatea hranei pe care o primesc“. Aceste vizite, efectuate între 14 iunie și 9 noiembrie, au costat CM 264.861 de lei, potrivit raportului.
Protest al persoanelor cu dizabilități, în București, după ce Guvernul a anunțat că nu va aloca un leu din bugetul pe 2019 pentru centrele rezidențiale și pentru indemnizațiile însoțitorilor persoanelor cu dizabilități.
Din decembrie 2017 până în august 2018, Consiliul de Monitorizare a primit 1.260 de notificări de decese ale persoanelor cu dizabilități, din cele circa 27.000 instituționalizate (9.100 de copii și 18.000 de adulți), survenite în sistemul de protecție, potrivit unui răspuns transmis de CM Centrului de Resurse Juridice (CRJ).
ONG-ul militează de circa 20 de ani pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și a luptat ca România să ratifice Convenția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în urma căreia a fost creat Consiliul de Monitorizare. Datorită vizitelor inopinate pe care activiștii CRJ le-au făcut încă din 2003, opinia publică a aflat, de exemplu, despre situația celor 97 de oameni de la Măciuca, din Vâlcea, care erau legați de paturi, hrăniți insuficient, ținuți în frig și îndopați cu medicamente. Acolo au murit, în 2015 și 2016, opt oameni, pentru care cauza morții era „stop cardio-respirator“ și „pneumonia“ sau „bronșita“.
Citește și: O inițiativă din România pentru drepturile copiilor cu dizabilități a fost preluată în UE
Mai mult, din 2016 până în 2018, în sistemul de protecție au murit 2.146 de persoane cu dizabilități, copii și adulți, din care 340 de decese au survenit în urma unor pneumonii, asfixierii cu mâncare, ocluziei intestinale, infecției cu HIV și hepatitei, potrivit CRJ. ONG-ul a găsit 54 de cazuri aflate în instrumentarea Parchetelor din întreaga țară în care sunt implicate persoane cu dizabilități instituționalizate: 30 de cazuri de viol și tentativă de viol, acte sexuale cu minori, proxenetism și agresiuni sexuale.
Niciunul din aceste cazuri nu se regăsește, însă, și în rapoartele de monitorizare ale Consiliului; instituția nu a depus nicio plângere pentru moarte suspectă, deși, potrivit legii, are acest prerogativ.
„Decesul nu poate fi o remediere“
Florinel Butnaru, șeful Consiliului de Monitorizare, cu rang de secretar de stat, are o interpretare proprie asupra raportului și activității instituției. „Decesele sunt raportate în alt sistem, în sistem electronic, noi avem baza de date a deceselor. În rapoartele inspectorilor de monitorizare, se stabilesc clar urgențele pentru remediere, recomandările pentru remediere. Decesul nu poate fi o remediere“, a susținut Butnaru, pentru Newsweek România. Nici plângeri n-a făcut Consiliul, pentru că „în momentul când au ajuns inspectorii de monitorizare în centre, erau făcute deja demersurile penale“, a adăugat șeful CM. Totuși, aceste plângeri penale existente nu sunt menționate în raportul Consiliului.
Adrian Wiener (USR) a acuzat PSD de „anexarea politică” a CM
Despre faptul că numele inspectorilor de monitorizare cu care colaborează CM sunt anonimizate în majoritatea rapoartelor, iar pe site-ul instituției nu apar, cum nu sunt publice nici CV-urile lor, Florinel Butnaru dă vina tot pe inspectori: „Datele lor personale, ca să fie publicate pe site-ul nostru... vă dați seama că ne trebuie acordul lor. Este clară legea în acest sens. Mulți nu și-au dat acordul, dar ei nu sunt secreți, nu sunt ascunși de nimeni“. O listă cu câteva nume cu inspectori apare în raport, fără a fi menționate orice fel de informații despre activitatea lor profesională.
Membru PSD, absolvent de automobile rutiere, racolat de Securitate
Florinel Butnaru (59 de ani) a migrat de la PP-DD la PSD în 7 octombrie 2013, pe vremea când era senator. Din 22 octombrie 2013, a devenit vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, poziție din care a încercat, în 2016, să ocupe funcția de președinte al Consiliului de Monitorizare. La reclamația mai multor ONG-uri, care au acuzat un conflict de interese, Comisia fiind cea care selecta candidații, a renunțat. Totuși, a rămas în PSD până în prezent, după cum arată și declarația lui de interese pentru 2018, iar pe site-ul Organizației PSD a Sectorului 4 apare ca vicepreședinte.
„Eu, în momentul acesta, mai fac parte din PSD, dar activitatea este suspendată, deci nu am mai avut activitate... că am avut multă treabă aici (la Consiliu, n.red.). Știți că eu am trecut de la PP-DD la PSD când eram parlamentar“, a spus Butnaru, în declarația pentru Newsweek România, adăugând apoi că „toate partidele ne ajută, mai puțin USR“. De altfel, USR a anunțat public că va aviza negativ raportul CM.
Georgiana Pascu face vizite de monitorizare în centrele pentru persoanele cu dizabilități din 2003
În legea care reglementează activitatea Consiliului, se stipulează că președinte poate fi o persoană cu „expertiză în domeniul drepturilor omului, în mod special în materia drepturilor persoanelor cu dizabilități“. Butnaru, al cărui CV nu se mai găsește nici pe site-ul Parlamentului, nici pe site-ul Consiliului de Monitorizare, a absolvit mai multe facultăți cu profil de management, automobile rutiere și ingineria transporturilor, iar înainte să devină parlamentar a fost șef al Autorității Rutiere Vâlcea. A mai ocupat și funcția de președinte al Comisiei Centrale a PSD pentru Persoanele cu Dizabilități.
În primăvara anului trecut, Florinel Butnaru a țipat la jurnalistele Newsweek România, când a fost întrebat despre banii pe care îi câștigă de la Consiliul de Monitorizare. În declarația de avere depusă în ianuarie 2018, el menționează venitul pe care l-a obținut în calitate de consilier la Direcția Transporturi din Senat, în 2017, când a câștigat 53.704 lei. Nu scrie nimic despre ultima lună din 2017, când a devenit președinte al CM.
Citește și: Uciși din grija statului. AUDIO Dialog halucinant cu șeful unei instituții fantomă
În perioada comunistă, Butnaru a fost închis pentru deținere ilegală de valută, iar, în 1987, când era la Penitenciarul Poarta Albă, a fost racolat de Securitate, sub numele „Radu“, potrivit unei adeverințe a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), din 2013. CNSAS nu a identificat note transmise de Florinel Butnaru Securității.
Senator PSD: Rapoartele de monitorizare, „niște tipizate“
Senatorul PSD Ioan Chisăliță, vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, instituția sub controlul căreia se află Consiliul de Monitorizare, i-a luat apărarea colegului său Butnaru și a apreciat activitatea CM.
Într-o discuție cu reporterul Newsweek România, el a spus că activitatea Consiliului a fost „îngreunată de faptul că nu au avut o lege care să le permită să facă angajări“, dar și că motivul pentru care nu sunt trecute decesele în bilanțul instituției este că „rapoartele de monitorizare sunt niște tipizate; în noua lege, va exista și un registru al deceselor, și un registru al persoanelor cu dizabilități“. Legea „greoaie“ la care s-a referit senatorul Chisăliță este Legea 8/2016, care reglementează activitatea Consiliului, și căreia PSD i-a adus mai multe modificări controversate anul trecut.
Senator USR: Butnaru nu a înțeles ce trebuie să monitorizeze
„Acest Consiliu nu funcționează, din cauză că este privit de PSD ca o sursă de numiri ale clientelei politice“, a acuzat senatorul USR Adrian Wiener, membru al Comisiei pentru drepturile omului. Parlamentarul a vorbit despre inadecvările din raportul prezentat în Senat, despre audierea „formală“ a șefului CM, despre excluderea ONG-urilor cu experiență de la vizitele de monitorizare.
„Ca multe alte instituții, acest Consiliu a fost anexat politic. Florinel Butnaru denotă că nu a înțeles ce trebuie să monitorizeze și ce trebuie să raporteze. El pleacă de la premiza că sunt doar niște deficiențe de ordin material și cere măsuri de tipul «„să se pună săpun“, „să se înlocuiască pături“». Dar sunt lucruri mult mai grave: au crescut decesele, cu sutele, are drept de reprezentare juridică și nu are o prezență în instanță. Doar constată statistic ce s-a întâmplat; ai sesizat Avocatul Poporului, instanța?“, a adăugat Adrian Wiener.
De ce nu este Consiliul credibil în ochii activiștilor
Pe baza raportului, Centrul de Resurse Juridice, alături de alte 13 ONG-uri care luptă pentru apărarea drepturilor omului, a cerut senatorilor să avizeze negativ activitatea Consiliului și să-l revoce pe președintele Butnaru.
Georgiana Pascu, directoare de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice, a explicat, pentru Newsweek România, că persoanele angajate în CM ar trebui să fie independente de puterea politică, pentru că, altfel, instituția își poate pierde credibilitatea. De asemenea, Consiliul ar trebui să colaboreze cu experți nepărtinitori și să implice în activitatea de monitorizare persoane care au fost instituționalizate. În prezent, nu știm ce pregătire au inspectorii cu care colaborează CM.
„Consiliul de Monitorizare ar da dovadă de un minim respect, dacă ne-ar spune măcar câte anchete penale sunt în desfășurare acum pentru faptele penale săvârșite asupra persoanelor cu dizabilități instituționalizate. Și în care dintre acestea CM a atacat ordonanța de clasare sau de neîncepere a urmăririi penale“, a adăugat Georgiana Pascu, care a încercat să încheie un protocol de colaborare cu instituția, pentru a putea efectua din nou vizite de monitorizare în centre, propunere rămasă fără răspuns până în prezent.
Dacă activiștii au contestat bilanțul Consiliului, nu de aceeași părere au fost cei mai mulți senatori: raportul a fost adoptat cu 55 de voturi „pentru“, 25 „împotrivă“ și cinci abțineri. „Împotrivă“ a votat opoziția, iar PSD a votat „pentru“.
Bugetul Consiliului de Monitorizare
- 2016: 1.000.000 de lei
- 2017: 1.077.000 de lei
- 2018: 4.240.000 de lei
- 2019 (propus): 4.488.000 de lei
Spor de pericol, mașini și funcții fără concurs
„Și-au scris ei legea. Mi s-a părut absolut inacceptabil”, a descris senatorul USR Adrian Wiener încercările de modificare a Legii 8/2016, care reglementează activitatea Consiliului de Monitorizare.
Printre cele mai importante modificări, efectuate în 2018, se numără: acordarea unui spor de pericol de 15 la sută pentru inspectorii care fac vizite în centrele rezidențiale, creșterea parcului auto de la trei mașini la 12, sporirea numărului de angajați, de la 21 de persoane, la 47, președintele și vicepreședintele CM cu un mandat complet pot opta pentru ocuparea unei funcții în CM fără concurs, cu avizul președintelui.
Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) modificările. La începutul lui 2019, CCR a admis sesizarea președintelui, considerând neconstituțională prevederea prin care șefii CM pot să ocupe o funcție fără concurs și să le fie reînnoite mandatele doar cu un aviz al Comisiei pentru drepturile omului. Legea a fost retrimisă la Camera Deputaților, pentru a fi pusă în acord cu observațiile CCR.
Citește aici odiseea schimbării Legii 8/2016:
CEL MAI CITIT ARTICOL SOCIAL PSD a dat liber la abuzuri în centrele pentru persoane cu dizabilități
CRJ: Vizitele de monitorizare în centrele pentru persoanele cu dizabilități, sub semnul întrebăriiSenatorul
Chisăliță (PSD): În țara asta, nu conduc ONG-urile
Modificările PSD la legea care apără drepturile persoanelor cu dizabilități, neconstituționale
