Retragerea copiilor de la școală, căsătoriile timpurii (mai devreme de 19 ani), nașterile în rândul adolescentelor ne aseamănă cu Cuba sau cu Sri Lanka, în raportul global al organizației Salvați Copiii.
Anul acesta, România se află pe locul 51 din 176 de state în ceea ce privește siguranța copilăriei, în urma unor state precum Tunisia, Oman sau Kazahstan.
La nivelul comunității, „românii au o toleranță foarte mare privind agresiunea și o dorință foarte mică de a interveni în cazurile de violență, acel «nu mă bag în casa altuia»“, a explicat, pentru Newsweek România, sociologul Ciprian Grădinaru, de la Salvați Copiii, autor al mai multor cercetări despre mamelor minore.
În multe dintre situațiile de violență, intervine și mentalitatea oamenilor de a învinovăți victima („a făcut ea ceva, „ia uite cum s-a îmbrăcat“), iar dacă provine și dintr-un grup defavorizat, șansele să nu fie ajutată/crezută, chiar și de către autorități, cresc, a explicat sociologul.
Și mentalitatea față de femei – de a le considera inferioare bărbaților – înlesnesc tolerarea agresiunilor, a adăugat și psihoterapeuta Viki Dumitrache.
Psihoterapeuta Viki Dumitrache spune că mentalitatea de a le considera pe femei inferioare bărbaților înlesnește tolerarea agresiunilor
„Ne facem că nu vedem violența vecinului împotriva copiilor, a soției sau a altor rude, ajungem chiar la situații de teatrul absurdului, precum cazul de la Berevoești, unde o întreagă comunitate a asistat la exploatarea altor oameni, fără să spună nimic. (La Berevoești, circa 40 de copii și adulți erau exploatați prin muncă. Oamenii erau ținuți în lanțuri, bătuți și înfometați - n.a.)
Nimănui nu i-a păsat suficient de mult ca să-și tulbureze liniștea și să anunțe, iar, pe de altă parte, ca să anunți, îți trebuie un anumit nivel al educației, dar și încrederea că statul va interveni“, a explicat Ciprian Grădinaru.
Tocmai pentru că trăim într-o „societate disfuncțională, needucată și care nu performează“, nu este de mirare că nu avem nici categorii profesionale foarte bune, a adăugat sociologul.
Așa poate fi explicat eșecul autorităților în cazurile de la Caracal și Galați. Tocmai de aceea, este extrem de importantă profesionalizarea polițiștilor, au spus specialiștii consultați de Newsweek România.
Sociologul Ciprian Grădinaru afirmă că numărul constant de mame minore arată că fenomenul este acceptat la nivel social
Psihologul Viki Dumitrache, care a lucrat timp de 10 ani în sistemul de protecție a copilului, a povestit că, de foarte multe ori, în cazurile de viol, se lovea de mentalitatea polițiștilor care nu credeau victimele.
„Îmi spuneau: «Fata e din satul X, susține că a fost la o petrecere și că de acolo a plecat la 04.00 dimineața acasă și că au însoțit-o doi băieți.
Băieții s-au răzgândit, au invitat-o la ei să mai bea o cafea până dimineața, fata a refuzat și că apoi a reclamat viol. Dar, doamnă, știți ceva?
Părerea mea e că băieții nu au avut cum să tragă de ea, cred că fata a vrut și apoi, când a aflat tatăl ei că s-a făcut dimineață și ea n-a venit acasă, de frică să nu afle tatăl că a făcut sex cu băieții, a dat-o că au violat-o»“.
De aceea, psihoterapeuta consideră că „instituțiile trebuie să demareze programe de formare; ar trebui să plece de la nivelul Guvernului, de la nivelul Președinției, în jos în instituții, către oameni. La noi se întâmplă invers: de la noi pleacă această necesitate și noi încercăm să tragem de vârf, pentru că trăim în 2019 și cetățenii nu sunt respectați“.
Deprofesionalizarea, suprabirocratizarea, lipsa presiunii publice asupra autorităților sunt doar câțiva dintre factorii care au adus România la situația din prezent, este de părere Ciprian Grădinaru.
„Nimeni nu știe când se va întâmpla o nouă tragedie, dar nimeni nu poate spune că nu se întâmplă mâine, pentru că fondul a rămas același.
Autoritățile române au mai degrabă o atitudine reactivă, nu proactivă – adică s-a întâmplat ceva, a luat foc căpița, hai să vedem cum o stingem.
Dar acea căpiță va lua foc din nou peste doi ani, când vor fi aceleași circumstanțe. Avem câte o răbufnire, aflăm că s-a prăbușit un avion în Apuseni, mai avea puțin și cădea pe o bază militară și nu îl găsește nimeni, că la Caracal a apărut o nenorocire, că la Galați a apărut o alta, că la Berevoești niște tineri au fost ținuți legați și puși la muncă – modul în care societatea funcționează face ca astfel de lucruri să se petreacă din nou“, a explicat sociologul Ciprian Grădinaru.
Fără apărare
➤ În primele șase luni ale lui 2019: 286 de fete și 269 de băieți au fost victime ale violenței în familie. Două fete au murit. S-au raportat 33 de acte sexuale cu minori și 45 de violuri (38 victime fete, 7 victime băieți), in cazurile de violenta in familie. În cele mai multe cazuri, victima îi este agresorului fiică/fiu (IGPR via Filia, 2019).
➤ În 2018: 15.253 de cazuri de abuz, neglijare, exploatare a copiilor, din care: 1.173 – abuz fizic, 1.826- abuz emoțional, 951 – abuz sexual, 10.852 – neglijare, 290 – exploatare prin muncă, 26 – exploatare sexuală, 135 – exploatare comitere infracțiuni.
În 8.103 cazuri, victimele sunt fete, în 7.150 de cazuri, victimele sunt băieți.
14.035 de cazuri s-au petrecut în familie, 28 în plasament la asistentul maternal, 68 în centrele de plasament, 68 în școli. Cele mai multe abuzuri sexuale s-au petrecut în familie: 448 de cazuri.
În 2.762 de cazuri, a fost dispus plasamentul în regim de urgență.
În 1.047 de cazuri, s-a început urmărirea penală a agresorului. 4.927 de cazuri sunt în lucru (ANPDCA, situația la sfârșitul anului 2018).
➤ 674 de fete sub 15 ani au devenit mame, 17.307 fete cu vârste între 15 și 19 ani au devenit mame. 3.657 dintre ele sunt deja la a doua naștere. La fetele sub 15 ani, doar în 79 de cazuri tatăl este un băiat sub 20 de ani (Salvați Copiii, 2019).
România și Bulgaria, pe primul loc în UE, în ceea ce privește procentul tinerelor sub 20 de ani care devin mame: 12,1 la sută dintre fetele din România devin mame, față de 4 la sută – media europeană (Oficiul European de Statistică, 2019).
➤ 1.272 de copii au săvârșit o faptă penală și nu răspund penal. Între fapte: 820 de copii – furt, 57 copii – tâlhărie, 12 copii – viol, un copil – prostituție.
➤ 1.313 copii care au săvârșit o faptă penală și răspund penal. Între fapte: 663 de copii – furt, 16 copii – omor, 101 copii – tâlhării, 24 copii – viol, doi copii – prostituție (ANPDCA, situația
la 31 decembrie 2018).
➤ 43% dintre victimele traficului de persoane în 2018 sunt copii. 34% dintre ei au între 14 și 17 ani.
67,4 % dintre victime au fost traficate în scopul exploatării sexuale, 20 % în scopul exploatării prin muncă forțată, 5 la sută pentru cerșetorie (ANITP via
eLiberare, 2019).
În 2015-2016, România a fost principala țară furnizoare de victime ale traficului de ființe - 1.511 victime de naționalitate română înregistrate (Comisia Europeană, 2018).
➤ 287.493 de copii nu frecventează școala, adică unul din 12 copii cu vârsta între 7 și 17 ani (Salvați Copiii, 2019, via INS, date pentru anul școlar 2017-2018).
➤ 92.027 de copii din 71.418 familii au părinții plecați la muncă în străinătate.
16.331 de copii din 12.155 de familii au ambii părinți plecați la muncă în străinătate .
62.890 de copii din 48.604 familii au un părinte plecat la muncă în străinătate.
12.806 copii din 10.659 de familii au părintele care este unic susținător plecat la muncă în străinătate.
3.659 de copii din totalul celor care au părinți plecați în străinătate au fost lăsați în grija statului (ANPDCA, situația la 31 decembrie 2018).
➤ Unul din 11 copii din mediul rural merge la culcare fără să ia cina (World Vision, 2018).
42 % dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, dublu față de media europeană (FRA, 2019).
➤ Unul din doi părinți crede că lovirea este spre binele copilului (World Vision, 2017).
