Unul din proiectele cu care s-a lăudat, cel privind Centrul-pilot pentru situațiile de viol, creat în colaborare între Agenția Națională Pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați (ANES), Spitalul Universitar și Institutul de Medicină Legală, nu a ajutat, de fapt, nici o victimă.
Grațiela Drăghici nu a dorit să discute cu Newsweek România, însă a trimis un SMS în care a precizat că nu deține nici o funcție publică acum și că proiectele din mandatul ei sunt în implementare de ANES, sugerându-ne să ne adresăm actualei conduceri a instituției.
Grațiela Drăghici e din nou medic, după trei ani de șefie la ANES
„Biroul de presă al Spitalului Universitar de Urgență vă poate comunica faptul că doamna doctor Drăghici Aurelia Grațiela și-a reluat activitatea în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București după încheierea mandatului de demnitar. Celelalte informații pe care le-ați solicitat nu se pot comunica, întrucât nu fac parte din categoria informațiilor de interes public calificate conform Legii 544/2001”, a fost răspunsul Spitalului Universitar de Urgență din București, la solicitarea Newsweek România.
Celelalte întrebări la care Spitalul Universitar a refuzat să răspundă s-au referit la funcția pe care a fost angajată Grațiela Drăghici, la ce secție și cât câștigă.
Din sursele Newsweek România, aceasta este medic primar ginecolog la Ambulatoriu.
De altfel, și în Registrul Medicilor, o aplicație online a Colegiului Medicilor din România, Aurelia Grațiela Drăghici apare ca medic cu „specialitatea obstetrică-ginecologie, grad primar”.
Un medic primar fără gradație are salariul de bază de 12.500 de lei, potrivit Legii-cadru nr.153 din iunie 2017.
La plecarea din ANES, Drăghici câștiga peste 8.800 de lei, potrivit ultimei declarații de avere.
Unul din proiectele cu care s-a lăudat Drăghici, zero beneficiare
Grațiela Drăghici a condus Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) din 2 mai 2017 (pusă în timpul Guvernului PSD Sorin Grindeanu) până în 7 noiembrie, când a demisionat, după ce PNL a preluat guvernarea.
Ea este și vicepreședintă a Organizației Femeilor Social-Democrate (OFSD).
Drăghici a lucrat la Spitalul Universitar înainte să devină șefa ANES, din 2014. Anterior, a lucrat și la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului, precum și la Ministerul Sănătății, potrivit CV-ului disponibil pe site-ul ANES.
Printre proiectele cu care s-a lăudat în mandatul ei, se numără „VENUS”, care constă în crearea a 42 de locuințe protejate pentru victime, care are o serie de condiții extrem de restrictive pentru victime, dar și Centrul pentru Situații de Viol, inaugurat la spitalul unde a lucrat înainte să fie secretar de stat, Spitalul Universitar.
La centrul lansat cu pompă în noiembrie 2018, nu a venit nici o victimă a violului. nici anul trecut, nici în ianuarie 2020, potrivit răspunsurilor Spitalului Universitar, la solicitările Newsweek România.
Citește și: Nici o victimă a violului nu a mers la centrul-pilot
Centrul-Pilot de Criză pentru Situațiile de Viol constă, de fapt, într-o abordare integrată a cazurilor de viol și ar trebui să elimine drumurile pe care victima le face între Institutul de Medicină Legală, spital și Poliție, prin introducerea unui kit de prelevare a probelor, elaborat de Institutul Național de Medicină Legală.
„La prezentarea victimei la camera de gardă și ca urmare a declarării violului, se va activa un nou circuit pe care să îl urmeze victima, diferit de cel actual (spital-poliție-INML):
- Specialiștii UPU (Unității de Primiri Urgențe) vor anunța grupa operativă specializată în infracțiuni de criminalitate de pe raza Sectorului 5 (Secția 17 de Poliție)
- În baza consimțământului victimei de depunere a plîngerii, specialiștii UPU vor preleva probele biologice pe baza kitului standard, furnizată spitalului de INML, și astfel probele recoltate vor căpăta încărcătură medico-legală
- Victima va fi îndrumată și însoțită de polițist către un adăpost de urgență pe raza Sectorului 5, din considerente de proximitate, având în vedere faptul că unitatea medicală este situată pe raza acestui sector, victima va beneficia de găzduire, protecție, consiliere psihologică și juridică, prin activarea reprezentanților DGASPC Sector 5, care desfășoară servicii sociale pentru victimele violenței domestice și violului”, arăta ANES, într-un răspuns pentru Newsweek România, de anul trecut.
INML nu a răspuns solicitării Newsweek România de a discuta despre kitul de prelevare a probelor recoltate victimelor.
Ce scria Drăghici despre Centrul de criză pentru victimele violului, în noiembrie 2018.
În ultimul răspuns al Spitalului Universitar, la solicitarea Newsweek, de la începutul lunii februariei 2020, nici unei victime a violului nu i s-au recoltat probe cu kitul special, spitalul susținând că nici o victimă „nu s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Universitar de Urgență București”.
Pe de altă parte, când Newsweek România a prezentat, anul trecut, cazul unei vicime a violului care a ajuns la Spitalul Universitar în vara anului trecut și care nu a beneficiat de kitul cu care se lăudau autoritățile statului, Spitalul Universitar a susținut că, de fapt, nu toate victimele beneficiază de acel kit medical.
„Procedura operațională de recoltare de probe biologice în agresiuni sexuale care se aplică pentru Centrul pilot de criză pentru situațiile de viol specifică: pentru pacienții care sunt victime ale agresiunii și care NECESITĂ INTERNARE ÎN SPITAL sau investigații paraclinice și consulturi interdisciplinare mai ample, în cadrul UPU (unitatea de primiri urgențe) se recoltează probe biologice în vederea realizării analizelor specifice la INML, utilizându-se truse special concepute în acest sens”, a susținut Spitalul Universitar.
Citește mai multe aici: Mărturia șocantă a unei femei violate despre cum a fost tratată de oamenii legii. Ce spune Poliția
Explicația Spitalului Universitar. De ce a fost plimbată o victimă a violului între spital și IML
Pe de altă parte, deși implementarea acestui Centru pilot nu a presupus costuri suplimentare, ANES urmează să înființeze alte 10 centre regionale pentru victimele violului și opt centre pentru agresori, în cadrul unui proiect din fonduri norvegiene în valoare totală de 2,5 milioane de euro, numit „Sprijin pentru Implementarea Convenției de la Istanbul”. Centrele de criză pentru viol ar urma să coste 95.000 de euro, potrivit ANES.
Totuși, noua șefă a ANES, Mihaela Andreianu, a declarat, săptămâna trecută, pentru Newsweek România, că acest proiect este încă în faza inițială și că „a stagnat în toamnă, l-am reluat odată cu venirea mea în Agenție. La ora aceasta, suntem în momentul în care identificăm zonele unde vor fi amplasate centrele de criză pentru viol și centrele pentru agresori”.
Citește și: România barbară: 79 de omoruri și 198 de violuri în familie, în 2019
Grațiela Drăghici: Vă invit respectuos să vă adresați actualei conduceri a ANES
Contactată de Newsweek România, Grațiela Drăghici nu a dorit să discute la telefon cu reporterul, însă, într-un SMS, a declarat că proiectul privind centrul pentru victimele violului „s-a încheiat anul trecut”, deși Spitalul Universitar nu a făcut o asemenea precizare când a răspuns solicitării Newsweek România.
Redăm integral SMS-ul Grațielei Drăghici:
„Salut interesul domniei voastre, manifestat față de proiectele cu fonduri europene, inițiate în mandatul meu.
Vă aduc, însă, la cunoştinţa faptul că mi-am dat demisia din funcție la finalul anului trecut şi la acest moment nu dețin nici o funcție publică.
Prin urmare, fiind vorba de proiecte lăsate în faza de implementare, (cu excepţia proiectului pilot care s-a încheiat anul trecut şi care nu a avut nici un impact financiar, ci a presupus implicarea strict metodologică instituțională din partea ANES ) şi având în vedere că cele două proiecte, cu fonduri europene, au o dinamică instituțională, interinstituţională și tehnică, care vizează etape de implementare, despre care nu mai am cunoştinţă, vă invit respectuos să vă adresați actualei conduceri a ANES şi managerilor de proiect din cadrul instituției, pentru detalii legate de stadiul implementării acestora.
Eu sper ca acestea să se finalizeze cu succes in sprijinul unei categorii vulnerabile de femei din România, victime ale violenței domestice si violenței sexuale”.
Amintim că cele două proiecte la care face referire Grațiela Drăghici sunt VENUS și Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul.
