Directorul general al Administraţiei Zonei Libere (AZL) Sulina, Dragoş Ioniţă, a declarat, pentru AGERPRES, că speră ca în cel mai scurt timp AFDJ Galaţi să încheie expertiza tehnică a apărărilor de mal de la bara Sulina, zona în care Dunărea se varsă în Marea Neagră.
Citește și: Ucraina vrea ca Elveţia să-i reprezinte interesele la Moscova. Rusia nici nu vrea să audă
"Expertiza va indica gradul de suportabilitate pentru un dragaj de până la 11 metri adâncime. Este vorba de un dragaj pe o lungime 1.400 de metri şi o lăţime de 100 de metri pentru culoarul de acces al navelor. Estimăm un volum de dragaj de circa 300.000 de metri cub de aluviuni, ceea ce nu ar fi foarte mult. Este o lucrare relativ simplă, dar este foarte important să ştim că apărările de mal suportă acest dragaj", a afirmat directorul general al AZL.
Citește și: Copil ținut dezbrăcat în frig și stropit cu apă ca să mărturisească un furt pe care nu l-a comis
Ioniţă a mai spus că Ministerul Transporturilor şi-a luat angajamentul de a finanţa atât studiul, cât şi lucrările care se vor efectua la bara Sulina şi că mărirea cotei de la 7,2 metri, cât este acum, la 11 metri va permite accesul în porturile dunărene a navelor cu masa totală maximă de până la 35.000 de tone deadweight.
"Acum, bara Sulina funcţionează în condiţii normale, conform convenţiilor internaţionale. Se pune în discuţie adâncirea pentru a se veni cu nave de mare capacitate, care pot intra doar în portul Constanţa. Acolo, e o coadă de 600 de tiruri care aşteaptă la descărcat. Exploatarea bazinului AZL Sulina va fi un debuşeu pentru portul Constanţa şi va fluidiza traficul pentru porturile dunărene Galaţi (România), Brăila (România), Reni (Ucraina), Ismail (Ucraina), Giurgiuleşti (Republica Moldova). Vor veni barje încărcate până la bazinul maritim şi de aici (Sulina, n.red.) se va face transportul în nave de mare capacitate", a explicat directorul Dragoş Ioniţă.
Un alt avantaj al exploatării amenajărilor din Sulina îl constituie faptul că pe Dunăre barjele nu au nevoie de pilotaj, cunoscut fiind faptul că toate navele maritime care intră pe canalul Sulina au nevoie de piloţi, iar de la începutul războiului din Ucraina se înregistrează un deficit de piloţi.
Pentru ca Sulina să preia o parte din fluxul portului constănţean, autorităţile române trebuie să finanţeze dragarea bazinului maritim al AZL Sulina, un luciu de apă cu o suprafaţă de 35 de hectare, proiectat în regimul comunist la o cotă de 11 metri, dar care are în unele locuri o adâncime de 11 metri, iar în altele, doar 4,5 metri.
"Din cauza lipsei operaţiunilor şi a lucrărilor de mentenanţă, bazinul s-a colmatat. Intenţia noastră este de a readuce acest bazin la cotele iniţiale şi cu concursul AFDJ să se dragheze la o cotă de 11 metri, astfel încât pe canalul Sulina şi în bazinul maritim să intre nave de până la 35.000 de tone deadweight. Acum, bazinul maritim are un parc rece al AFDJ şi acolo nu se fac operaţiuni portuare, din cauza lipsei adâncimii", a mai spus directorul general Dragoş Ioniţă.
Potrivit sursei, realizarea acestui proiect va permite un tranzit de mărfuri de 500.000 de tone pe lună, cantitate care ar reprezenta circa 36% din volumul total al mărfurilor care au tranzitat în 2020 Portul Tulcea, conform datelor făcute publice pe site-ul propriu de Administraţia Portuară a Dunării Maritime Galaţi.
De altfel, joi, Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea a găzduit o întâlnire hibrid pe tema aglomerării de nave de la bara Sulina.
"Manfred Seitz, director general al Secretariatului Comisiei Dunării, a vorbit despre susţinerea europeană pentru dezvoltarea unui proiect, care îşi propune să optimizeze traficul în această zonă a lumii, dând asigurări că structurile europene vor fi deschise la propunerile venite dinspre partea românească. La întâlnirea hibrid au participat, online, Alain Baron (din cadrul Departamentului Mobilitate şi Transporturi - Comisia Europeană), Denis Malone (Programul Alimentar Mondial - ONU), respectiv Mark Davis (director regional BERD pentru România şi Bulgaria)", se specifică în comunicatul CJ.
De la începutul războiului din Ucraina, zilnic sute de nave aşteaptă până la 64 de zile să intre din Marea Neagră pe canalul Sulina şi să ajungă în porturile dunărene, în condiţiile în care toate porturile ucrainene de la Marea Neagră sunt blocate, scrie Agerpres.
