O categorie de locuințe nu mai poate fi închiriată din ianuarie. Pagube de mii de € la proprietari. Apartamentele din clădiri cu risc seismic ridicat nu vor mai putea fi închiriate. Cine o face riscă amenzi mari.
În nomenclatorul imobilelor cu risc seismic ridicat, acestea, cunoscute de regulă sub denumirea de "clădiri cu bulină roşie", sunt cele încadrate în clasa I de risc seismic.
O categorie de locuințe nu mai poate fi închiriată din ianuarie
Noua lege stipulează interzicerea închirierii sau cedării „în comodat/ folosință a spațiilor cu destinația de locuință". Legea 426/2023 indică exact "clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI”, adică risc seismic I.
Textul legal citat modifică Legea 212/2022, iar modificările acestea intră în vigoare începând de mâine, 6 ianuarie 2024.
Interdicția se va aplica din momentul în care locuinţele au fost încadrate în clasa de risc seismic RsI, până când se termină consolidarea imobilului.
Citeşte şi: Investiţii în clădiri de patrimoniu din Bucureşti, Cluj şi Craiova. Anunțul Ministrului Culturii
Pentru nerespectarea interdicției, proprietarii locuințelor din clădiri cu bulină închiriate vor primi amenzi de 5.000 - 10.000 de lei.
Centrul Capitalei de exemplu este plin de clădiri cu risc seismic I, care ar fi trebuit să fie consolidate de mult, iar acest lucru nu s-a întâmplat.
Fostul primar general Gabriela Firea a făcut o companie municipală dedicată consolidării clădirilor cu risc seismic care, în afară de faptul că a înghiţit bani, nu a făcut nimic.
Citeşte şi: Speranţă pentru bucureştenii care stau în clădiri cu risc seismic. Se caută finanţare
A închiria o locuinţă este o afacere legitimă şi legală, dacă îţi plăteşti taxele şi impozitele. Miza financiară este foarte mare.
Un apartament de două camere în zona Parcului Cişmigiu, Piaţa Victoriei sau Piaţa Universităţii, plină de clădiri cu risc seismic, poate fi închiriat cu 500 de euro, dar şi cu 1.500 de euro. Iar un penthouse în inima Capitalei poate fi închiriat cu 3.500 de euro.
Există clădiri bine cunoscute de bucureşteni care la primul cutremur de peste 6 grade pe Richter se transformă într-o grămadă de moloz, făcând victime.
Clădiri-fantomă
Blocul de 10 etaje din str. Batişte, nr. 5, vizavi de Grand Hotel (fost intercontinental), este în această situaţie. Proprietarii încearcă disperaţi de zeci de ani să-l consolideze.
Alte exemple concrete: str. Armenească, nr. 28 A, Bd. Carol I, clădirile de la numerele 47, 51, 63 si 76. Pe latura bulevardului central, după Grand Hotel, imediat cum mergi spre Piaţa Romană, pe dreapta, este o serie de imobile înalte care se fac praf la un cutremur mai mare.
Contraexemplul este chiar vizavi: Blocul WIlson, de pe Bd. Magheru, nr. 25, este un exemplu de arhitectură reprezentativă bucureşteană, stil contemporan. Proprietarii, mai cu dare de mână, au investit pe spezele proprii şi acesta a fost consolidat ca la carte.
Efectiv, s-au mutat în alte părţi şi au golit complet blocul. Acesta a fost decopertat până la structura de rezistenţă, contrafortuit şi cămăşuit în fier beton, iar acum este ca nou. Dar nu pe banii Municipalităţii.
