Performanța sistemului în primul an de funcționare și obiectivele de dezvoltare pentru acest an au fost prezentate de către Gemma Webb, CEO și Președinte al Consiliului de Administrație RetuRO, în cadrul Packaging Waste & Sustainability Forum 2025, unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate sustenabilității ambalajelor.
Sistemul de Garanție-Returnare din România, model de bune practici la nivel european
Conferința a reunit profesioniști din domeniu, factori de decizie și experți internaționali pentru a dezbate teme esențiale precum politicile publice, procesele de producție, materialele utilizate și gestionarea deșeurilor, toate analizate prin prisma economiei circulare.
În intervenția sa, Gemma Webb a evidențiat cum România a reușit să transforme un sistem construit de la zero într-un exemplu de eficiență și colaborare, devenind astfel un model de referință în discuțiile europene despre economia circulară.
Participarea RetuRO la ediția din acest an consolidează poziția României pe harta inițiativelor sustenabile europene.
„Pentru RetuRO, prezența la un astfel de eveniment înseamnă recunoașterea muncii depuse în primul an de operare. Este o confirmare că România este pe drumul cel bun în tranziția către o economie circulară și că avem ce învăța unii de la alții, ca state membre, în efortul de a crea sisteme funcționale și armonizate”, a declarat Gemma Webb.
De la debut la rezultate spectaculoase în doar un an
După doar un an de funcționare, RetuRO raportează rezultate remarcabile: aproape 3,5 miliarde de ambalaje colectate, 93% dintre ambalajele colectate deja trimise spre reciclare și o rată medie de colectare de peste 80% în ultimele 7 luni .
„Sistemul funcționează foarte bine în prezent. Am devenit operaționali după doar un an de pregătire, pornind de la zero – fără infrastructură, echipamente sau resurse inițiale – ca un adevărat startup. A fost, fără îndoială, o provocare. Dar odată ce sistemul a început să prindă contur și să se stabilizeze, am ajuns în punctul în care colectăm constant peste 80% din ambalajele puse pe piață, pe toate cele trei categorii de materiale – plastic, metal și sticlă. Efectele s-au văzut imediat: străzile, râurile și spațiile verzi au devenit mai curate într-un timp foarte scurt, ceea ce reprezintă unul dintre marile succese ale acestui sistem” a declarat Gemma Webb în cadrul forumului.
Un sistem complex, adaptat realităților locale
Implementarea SGR-ului într-un timp record și într-un peisaj economic și social divers nu a fost lipsită de provocări. România a trebuit să construiască, de la zero, o infrastructură logistică națională, să informeze milioane de cetățeni și să mobilizeze zeci de mii de retaileri și producători. Printre dificultățile perioadei de început s-au numărat lipsa unei culturi de reciclare, reticența micilor retaileri, confuzia între ambalajele SGR și non-SGR, dar și adaptarea logisticii într-un sistem aflat în continuă expansiune.
„Unul dintre aspectele definitorii ale Sistemului de Garanție-Returnare din România este complexitatea sa. Vorbim de aproximativ 80.000 de comercianți, 4.000 de producători și importatori, la o populație de 19 milioane de cetățeni. Totuși, un element esențial care a facilitat implementarea a fost cadrul legislativ. bine definit. Toți comercianții au obligația de a face parte din SGR, ceea ce a asigurat o bază solidă pentru funcționarea unitară a întregului ecosistem”, a subliniat Gemma Webb, la Packaging Waste & Sustainability Forum.
România devine exemplu european de bune practici
Noua legislație europeană privind ambalajele, cunoscută sub denumirea de Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR), stabilește obiective ambițioase: până în 2030, ambalajele din plastic, precum sticlele de băuturi de unică folosință, trebuie să conțină cel puțin 30% material reciclat, iar până în 2035, toate ambalajele trebuie să fie reciclabile la scară largă, nu doar proiectate pentru reciclare. În acest context, România a reușit să accelereze tranziția către o economie circulară și să fie model pentru alte state, prin provocările pe care le-a depășit și prin lecțiile învățate.
„Dacă luăm România ca studiu de caz, putem observa clar impactul pozitiv al Sistemului de Garanție-Returnare asupra ratelor de reciclare. În 2022, rata generală de reciclare în România era de aproximativ 13%, iar pentru ambalaje, puțin sub 40%. După doar un an de la implementarea sistemului, aceste cifre au crescut spectaculos, ajungând la peste 80%. Așadar, sistemul funcționează. Cu toate acestea, suntem în continuare într-un proces de învățare și de optimizare”, a explicat Gemma Webb, la eveniment.
Schimbare de mentalitate: românii adoptă reciclarea în viața de zi cu zi
Potrivit sondajelor realizate la comanda RetuRO, 98% dintre români cunosc deja sistemul SGR, iar 9 din 10 l-au folosit cel puțin o dată. Mai mult, 87% dintre cetățeni cred că SGR contribuie direct la reducerea ambalajelor abandonate în natură.
Astfel, după un an de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare, România demonstrează că o schimbare profundă în modul de gestionare a deșeurilor de ambalaje este posibilă, chiar și într-un context inițial dificil. RetuRO continuă să joace un rol esențial în această transformare, nu doar ca administrator al sistemului, ci ca promotor activ al economiei circulare.
„Participarea la acest forum nu este doar o ocazie de a împărtăși ceea ce am realizat în România, ci și o recunoaștere a faptului că modelul nostru de implementare a unui sistem de garanție-returnare este relevant la nivel european. Este o oportunitate de a contribui activ la dialogul despre viitorul sustenabil al ambalajelor în UE”, a declarat Gemma Webb, CEO și Președinte al Consiliului de Administrație RetuRO.
Anul 2025 a adus noi obiective pentru RetuRO. Alte două noi centre regionale de numărare și sortare a ambalajelor SGR vor fi deschise în următoarele luni, iar eforturile de optimizare includ accelerarea înscrierii micilor comercianți și consolidarea infrastructurii de colectare în zonele rurale, pentru a crește accesibilitatea tuturor consumatorilor la sistem.
