Deși CCR a recunoscut, în 2018, viața de familie pentru un cuplu gay româno-american, după o decizie a Curții de Justiție a UE, legea parteneriatului civil este în continuare blocată în Parlament.
Persoanele LGBTQIA+ nu se pot căsători civil în România și nici căsătoriile încheiate în străinătate nu sunt recunoscute de autoritățile române. Prin urmare, cuplurile de același sex nu beneficiază nici de drepturile care decurg din căsătorie: nu sunt recunoscuți ca aparținători de către spitale, nu-și pot moșteni partenerul, nu pot decide pentru celălalt în caz de forță majoră, nu pot efectua demersurile de scoatere a certificatului de deces.
În acest context, Asociația Accept a lansat campania „Protejați toate familiile”, prin care familiile gay cer statului român să le ofere protecție.
Statul se uită la noi și spune: „Sunteți cetățeni. Minunat. Plătiți taxe? Excepțional. Vreți drepturi? N-aveți drepturi”
Cristina și Mihaela, din Timișoara, sunt împreună de 15 ani, iar acum patru ani s-au căsătorit în Islanda, într-o biserică luterană.
„În fața statului român, noi suntem doi străini care locuiesc împreună. Statul se uită la noi, spune: «minunat, sunteți cetățeni, plătiți taxe, excepțional. Vreți drepturi? N-aveți drepturi». Familia noastră nu există”, arată Cristina. Mihaela adaugă: „ Am vrea această recunoaștere socială, care este importantă pentru orice cuplu căsătorit și sperăm că în viitorul apropiat acest lucru se va întâmpla”.
Paul și Cristian locuiesc împreună în Cluj, în locuința pe care o deține Cristian și pe care o renovează împreună. Cei mai mulți bani în familie, însă, îi aduce Paul. Dacă Cristian ar păți ceva, Paul nu l-ar moșteni.
„Am impresia că România e ca o cameră în care stăm cu toții, iar unii membri stau separați, ne e rușine de ei. Și atunci ce facem cu ei? Îi ascundem repede în baie când vine cineva în vizită, arătăm normalii. Mi se pare că toate legile pe care le dăm ca să ajute minoritățile le dăm că trebuie – «a, a venit de afară, haideți și voi din baie afară», știi?”, spune Paul.
Iren s-a căsătorit cu un bărbat ca să-și vadă mama fericită. Pentru ea, și-ar dori să se poată mărita cu o femeie
Iren, din Oradea, este lesbiană. S-a căsătorit cu un bărbat ca să o facă pe mama ei fericită – „căsnicia am făcut-o pentru mama mea, să o văd fericită, dorea să mă căsătoresc”. Are și doi copii, Mark și Hanna. După 11 ani, a divorțat de soțul ei și a început o relație cu o femeie.
„Imi doresc să mă căsătoresc cu o femeie. Am doi copii minunați care mă susțin. (...) Cineva trebuie să iasă în față și să arătăm că noi nu suntem diferiți cu absolut nimic, suntem o familie unită. Nu vă mai ascundeți, e vorba de drepturile noastre”, spune Iren.
Copiii lui Iren spun că tot ce își doresc pentru mama lor este „să fie la fel de asumată, să lupte pentru drepturile ei și îmi doresc să își găsească pe cineva și să fie fericită”.
Patrick și Billie sunt împreună din 2019. În noaptea de Revelion a anului 2019, s-au cerut în căsătorie. Dar, legal, Patrick și Billie nu se pot căsători, pentru că Patrick este un bărbat trans, iar demersul pentru schimbarea actelor este dificil și umilitor în România, așa cum a arătat chiar și o decizie CEDO.
„Noi nu existăm, pentru că eu sunt un bărbat trans și actele mele de identitate nu reflectă identitatea mea, în buletin, markerii mei sunt la genul feminin”, spune Patrick.
CEDO judecă mai multe cauze în care României i se cere să ofere protecție pentru familiile gay
Reamintim că, în primăvara acestui an, românul Adrian Coman, căsătorit cu americanul Clai Hamilton, a decis să ceară la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) recunoașterea căsătoriei, după opt ani de procese în țară, fără nici un rezultat. Asta, în ciuda deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene și a deciziei CCR care au recunoscut dreptul la viața de familie al celor doi doi soți.
Citește mai multe aici: Adrian Coman, românul căsătorit cu un american, cere la CEDO recunoașterea căsătoriei între gay | Newsweek Romania
În septembrie 2020, CEDO a înceoout judecarea cazului celor 21 de cupluri LGBT au dat în judecată statul român pentru că nu le recunoaște și nu le protejează viața de familie.
„Petenții sunt cupluri de același sex care reclamă că legislația din România nu le permite să se căsătorească sau să intre în altă formă de uniune civilă și, astfel, sunt discriminați ca rezultat al orientării sexuale și dezavantajați prin lipsa de recunoaștere legală a relațiilor lor. Ei invocă articolul 8 și articolul 14 al Convenției”, explică CEDO subiectul cauzei.
„De la dezincriminarea relațiilor între persoane de același sex în 2001, Parlamentul României nu a mai făcut nimic pentru a asigura protecția familiilor din comunitatea noastră, ba din contră, a căutat să interzică orice formă de recunoaştere, în ciuda realității sociale din România”, a explicat, într-un comunicat de presă, Florin Buhuceanu, membru al asociației Accept și unul dintre activiștii care au luptat pentru abrogarea articolului 200 din Codul Penal, care incrimina relațiile între persoanele de același sex.
Newsweek România v-a prezentat povestea unui alt cuplu care a dat în judecată România la CEDO, o graficiană de 32 de ani și o psihoterapeută de 30 de ani, care au explicat că „nu există nimic în Constituție care să ne ajute să ne putem întemeia o familie din punct de vedere legal. Nu putem beneficia de condițiile de trai de care beneficiază o familie «normal㻓.
Citește și: Un an de la referendumul vrajbei
Trei inițiative legislative privind reglementarea parteneriatului civil sunt blocate în Parlament. Proiectul CNCD, depus cu susținerea parlamentarilor de la PNL, USR, UDMR, PSD și independenți, inițiat la începutul lui 2019, după eșecul referendumului pentru familie și considerat cel care acoperă cel mai bine noțiunea de parteneriat civil, este blocat la Camera Deputaților din decembrie 2019. Urmăriți traseul în Parlament al inițiativei aici.
Citește și: Trans în România: peste 40% s-au gândit să se sinucidă, 20% au și încercat | Newsweek Romania
Între timp, AUR vrea să inițieze un proiect de lege care „să limiteze reprezentarea sau promovarea în rândul minorilor a homosexualităţii și a schimbării de sex”, după modelul celei din Ungaria.
În 2018, românii au respins prin vot referendumul inițiat de Coaliția pentru Familie pentru modificarea definiției familiei din Constituție, inițiativă puternic susținută de Biserica Ortodoxă.
Conform Eurobarometrului din 2019, 38% dintre români cred că persoanele LGBT ar trebui să aibă aceleași drepturi ca persoanele hetero, față de media UE – 76%.
63% dintre români cred că este greșită o relație între două persoane de același sex.
29% dintre români cred că persoanele de același sex ar trebui să se poată căsători, cu 8% mai mulți români decât în 2015.
