Oamenii de știință cred că au aflat cum trăiește rechinul de Groenlanda timp de 400 de ani.
Deși nu este o creatură cu un aspect chiar atât de spectaculos, rechinul de Groenlanda sau rechinul boreal „compensează” prin faptul că trăiește până la 400 de ani în adâncurile Oceanului Arctic și ale Atlanticului de Nord.
Misterul rechinului de Groenlanda, care trăiește 400 ani, descifrat. Cum supraviețuiește așa mult
Oamenii de știință implicați au dezvăluit că răspunsul e legat de ADN-ul rechinului.
Pentru început, acești rechini posedă genomuri masive - aproximativ 6,5 miliarde de „perechi de bază” de ADN - notează cercetătorii.
Citește și: Descoperire incredibilă a cercetătorilor. „Părea că vine din vremuri preistorice”. Trăiește 500 ani
Această cifră este de aproximativ două ori mai mare decât cea a oamenilor și îi face deținătorii celui mai mare genom observat până acum în secvențele unui rechin.
Ceea ce este deosebit de interesant, de asemenea, este faptul că o mare parte a genomului este compusă din gene repetate.
Aceste gene repetate se numesc „gene săritoare” sau elemente transpozabile. Ele se inserează în alte gene și apoi se înmulțesc printr-un mecanism similar copierii și lipirii unui paragraf de text într-un document.
Acest lucru poate duce la diverse mutații și perturbări și la apariția unor boli sau probleme de dezvoltare în organism.
Descoperirile i-au determinat pe cercetători să se întrebe cum de rechinii pot trăi atât de mult dacă poartă un număr atât de mare din aceste gene dăunătoare, scrie The New York Times.
Ei au spus că rechinul de Groenlanda ar fi putut evolua într-un mod unic, prin combaterea acestor gene săritoare, duplicând și genele implicate în repararea ADN-ului.
Citește și: VIDEO Un rechin de 4 metri a fost înghițit de altă făptură din ocean. E prima oară în istorie
Studierea acestor rechini ar putea ajuta într-o zi oamenii de știință să dezvolte terapii împotriva cancerului sau măsuri de prevenire, sau o mai bună înțelegere a cancerului la oameni.
Genomul rechinului de Groenlanda
Punctul culminant a fost descifrarea genomului rechinului de Groenlanda.
Hoffmann și colaboratorii săi au fost primii care au publicat genomul rechinului, care acoperă aproximativ 92% din întregul său ADN.
Atingerea acestui stadiu a necesitat o muncă de teren intensă, inclusiv mai multe expediții în largul coastelor Groenlandei, unde membrii echipei au capturat rechini de Groenlanda, i-au eutanasiat și au prelevat mostre de țesut din măduva spinării.
Aceste mostre de țesut au fost apoi stocate la temperaturi scăzute și trimise la Institutul Leibniz, unde ADN-ul a fost extras, secvențiat și comparat cu cel al altor rechini. În final, echipa a secvențiat ADN-ul din țesutul cerebral al unui rechin.
Citește și: Rechini plini cu cocaină în patria drogurilor. Specialist: Devin mai agresivi. Unde au fost găsiți?
O descoperire-cheie a identificat o rețea de 81 de gene care au fost găsite numai la rechinii de Groenlanda și care au jucat un rol în repararea ADN-ului.
Cercetătorii au emis ipoteza că genele obișnuite de reparare a ADN-ului au evoluat pentru a exploata mecanismul „genelor săritoare” în scopul de a copia și lipi mai multe din ele însele.
Acest proces le-ar fi putut ajuta atât să contracareze daunele acumulate cauzate de genele săritoare, cât și să îmbunătățească abilitățile de reparare a ADN-ului rechinilor.
În centrul acestei rețele se afla o genă bine cunoscută, denumită TP53, implicată în repararea ADN-ului și suprimarea tumorilor.
Un studiu publicat în 2016 a arătat că elefanții poartă 20 de copii ale acestei gene, iar oamenii de știință cred că gena poate explica rezistența puternică a animalelor la cancer. De asemenea, s-a constatat că gena este modificată structural la rechinii de Groenlanda, deși echipa încă evaluează dacă această modificare ar spori longevitatea rechinului.
Longevitatea remarcabilă a rechinului a ieșit la iveală pentru prima dată în 2016.
