Rămășițele unuia dintre „ultimii“ neanderthalieni au fost găsite, cercetătorii afirmând că descoperirea aruncă o nouă lumină asupra istoriei acestor oameni arhaici.
Omul de Neanderthal a fost dezgropat într-o peșteră cunoscută sub numele de „Grotte Mandrin“ din sudul Franței, în Valea Rhône-ului. Descoperirea din 2015 a fost raportată pentru prima dată în literatura științifică, într-un studiu publicat în revista Cell Genomics.
Autorii - conduși de Ludovic Slimak, cercetător la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse, Franța - au botezat individul „Thorin“ în semn de omagiu pentru un personaj din romanul Hobbitul din 1937 al lui J.R.R. Tolkien , un rege pitic, ultimul din neamul său.
„Ultimul“ om de Neanderthal. Cum a trăit cea mai apropiată rudă a omului... acum 50 de ani?
„Thorin din Mandrin este, la rândul său, unul dintre ultimii neanderthalieni“, a scris Slimak într-un articol pentru The Conversation.
După descoperirea lui Thorin, echipa de cercetare i-a analizat genomul, ceea ce a dezvăluit informații surprinzătoare. Potrivit rezultatelor studiului, Thorin a trăit într-o comunitate mică și izolată în urmă cu 42.000-50.000 de ani, o comunitate care reprezintă o linie neanderthaliană deosebit de veche și nedescrisă anterior.
DESCOPERIRE Cercetătorii au identificat rămășițe care includ o serie de dinți, maxilarul și fragmente ale unui Om de Neanderthal pe care l-au botezat Thorin
Această populație pare să se fi separat de alți „neanderthalieni târzii“ cunoscuți în prezent, în urmă cu aproximativ 100.000 de ani, și a rămas izolată genetic pentru mai mult de 50.000 de ani, au spus autorii.
Slimak a declarat pentru Newsweek că cele mai recente rezultate contestă ceea ce se știa până acum despre natura ultimelor populații neanderthaliene. Descoperirile ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă dispariția lor misterioasă, ale cărei cauze sunt supuse unor dezbateri semnificative.
„Acum, totul trebuie rescris cu privire la cea mai mare dispariție a umanității“, a declarat Slimak.
Neanderthalienii (Homo neanderthalensis) sunt una dintre cele mai apropiate rude dispărute ale noastre. Această specie a trăit în Eurasia până la dispariția ei în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. În anumite regiuni și perioade, ei au coexistat cu oamenii moderni din punct de vedere anatomic și chiar s-au încrucișat cu aceștia.
„Până acum, povestea a fost că, în momentul dispariției, a existat o singură populație de Neanderthal care era omogenă din punct de vedere genetic. Dar acum știm că au existat cel puțin două populații prezente la acea vreme“, a declarat într-un comunicat de presă Tharsika Vimala, primul autor al studiului și profesor de genetica populațiilor la Universitatea din Copenhaga, Danemarca.
Se pare că populația din care făcea parte Thorin a petrecut aproximativ 50.000 de ani fără să facă schimb de gene cu alte populații neanderthaliene.
„Avem astfel 50 de milenii în care două populații neanderthaliene, care trăiau la aproximativ 10 zile de mers pe jos una de cealaltă, au coexistat, ignorându-se complet între ele. Acest lucru ar fi inimaginabil pentru Homo sapiens [sau oamenii moderni] și arată că neanderthalienii trebuie să fi conceput biologic lumea noastră foarte diferit de noi“, a declarat Slimak în comunicat.
Rămășițele lui Thorin, găsite zăcând la intrarea în Grotte Mandrin, sunt încă excavate încet. Până în prezent, cercetătorii au identificat o serie de dinți, maxilarul, fragmente din craniu și o varietate de alte rămășițe. Potrivit autorilor, el este cel mai complet individ de Neanderthal găsit în Franța din 1979.
Localizarea lui Thorin în sedimentele peșterii a determinat inițial echipa să suspecteze că acesta a trăit în urmă cu aproximativ 40-45.000 de ani, ceea ce îl face un „om de neanderthal târziu“ - unul dintre ultimii reprezentanți ai speciei în ultimele milenii ale existenței sale.
Ulterior, echipa a extras ADN din dinții și maxilarul său și a comparat secvența completă a genomului său cu secvențele anterioare ale genomului neanderthalian deja secvențiat. Această activitate a ridicat o problemă. Analiza genomică inițială a sugerat că Thorin a trăit mult mai devreme decât estimarea indicată de datele arheologice.
Și anume, genomul său diferă semnificativ de cel al altor neanderthalieni târzii, semănând mult mai mult cu cel al populațiilor neanderthaliene care au trăit cu peste 100 000 de ani în urmă.
CONTESTAREA ISTORIEI Studiile asupra lui Thorin, găsit într-o peșteră din Valea Rhône-ului din Franța (sus), arată că cel puțin două populații de Neanderthal erau prezente la acea vreme
Echipa a petrecut ani de zile încercând să deslușească această contradicție, analizând izotopi - atomi ai aceluiași element care au același număr de protoni, dar un număr diferit de neutroni - din oasele și dinții lui Thorin, în încercarea de a înțelege în ce tip de climă a trăit.
Neanderthalienii târzii au trăit în timpul ultimei ere glaciare, în timp ce primii membri ai speciei au cunoscut un climat semnificativ mai cald.
Analiza izotopică a arătat că Thorin a trăit într-un climat foarte rece, indicând că a fost într-adevăr un Om de Neanderthal târziu, un rezultat care a corespuns cu datele genomice.
„Acest genom este o rămășiță a unora dintre cele mai timpurii populații neanderthaliene din Europa“, a declarat în comunicat autorul principal al studiului și profesorul de genetica populațiilor Martin Sikora, de la Universitatea din Copenhaga.
Comparația cu secvențele cunoscute ale genomului Neanderthal a arătat că cel al lui Thorin seamănă cel mai mult cu un individ excavat în Gibraltar, un teritoriu britanic de peste mări situat la extremitatea sudică a Peninsulei Iberice. Potrivit lui Slimak, acest lucru sugerează că este posibil ca populația lui Thorin să fi migrat în Franța din Gibraltar.
„Două populații de
Neanderthal... au
coexistat în timp ce
se ignorau complet
una pe cealaltă“
„Acest lucru înseamnă că a existat o populație mediteraneană necunoscută de neanderthalieni a cărei localizare se întindea de la cel mai vestic capăt al Europei, până la Valea Rhône-ului, din Franța“, a declarat el în comunicat. Rezultatele studiului sugerează prezența mai multor comunități izolate de neanderthalieni târzii în Europa, aproape de momentul extincției lor.
De asemenea, acestea aruncă o lumină asupra organizării sociale a neanderthalienilor, indicând că a existat o interacțiune limitată, dacă a existat, între diferitele populații neanderthaliene, în ultimele lor milenii. Asta chiar dacă aceste populații erau foarte apropiate geografic unele de altele.
Viața în comunități mici și insulare este considerată în general un dezavantaj pentru supraviețuirea populației.
„Este întotdeauna un lucru bun pentru o populație să fie în contact cu alte populații“, a spus Vimala. „Atunci când ești izolat pentru o perioadă lungă de timp, limitezi variația genetică pe care o ai. Asta înseamnă că ai o capacitate mai redusă de adaptare la schimbările climatice și a agenților patogeni, și ajungi la o limitare, din punct de vedere social, deoarece nu împărtășești cunoștințe și nu evoluezi ca o populație“.
Prin urmare, este posibil ca acest factor să fi jucat un rol important în dispariția speciei.
„Pentru mine, principala implicație este că studiul nostru oferă mai multe dovezi că izolarea genetică și dimensiunile mici ale populației ar fi putut fi o caracteristică generală a populațiilor de Neanderthal“, a declarat Sikora pentru Newsweek. „Acest lucru este destul de diferit de ceea ce știm despre populațiile umane moderne timpurii, care probabil erau mult mai conectate“.
„În ce măsură astfel de diferențe în organizarea socială au jucat un rol cheie în declinul lor va fi una dintre întrebările fascinante care vor fi puse atunci când vor deveni disponibile și mai multe date genomice despre neanderthalieni“.
Aristos Georgiou este reporter de știință și sănătate la Newsweek. Îl puteți contacta la a.georgiou@newsweek.com
Referințe: Slimak, L., Vimala, T., Seguin-Orlando, A., Metz, L., Zanolli, C., Joannes-Boyau, R., Frouin, M., Arnold, L. J., Demuro, M., Devièse, T., Comeskey, D., Buckley, M., Camus, H., Muth, X., Lewis, J. E., Bocherens, H., Yvorra, P., Tenailleau, C. (2024). Izolare genetică și socială îndelungată la neanderthalieni înainte de dispariția lor. Cell Genomics.
