Cum intenționați să folosiți tehnologia pentru ca orașul să devină un Smart City?
Dragoș Chitic: Prin utilizarea ei (atât prin intermediul aplicațiilor on-line optimizate dar și al interfeței locale) în beneficiul oamenilor. Practic, digitalizarea și echipamentele smart (prima etapă în atingerea dezideratului de „oraș inteligent”) ne vor ajuta să asigurăm servicii publice mai eficiente și de o calitate mai bună și aici ne referim la toată gama de servicii pe care le furnizează o administrație locală atât propriilor locuitori și oamenilor de afaceri, cât și turiștilor.
Ne propunem să ne valorificăm mai bine resursele, de exemplu resursa turistică - prin rezervări online (booking) ale cazărilor, serviciilor, dar și a zborurilor low-cost către cele două aeroporturi internaționale mai apropiate - piața potențială fiind acum cea globală. Vrem să ne să ne promovăm ca destinație rezidențială, turistică și de investiții și să creăm oportunități de dezvoltare a afacerilor IT, de petrecere a timpului liber etc.
Care credeți că sunt barierele principale în construirea unui oraș inteligent?
Soluțiile la cheie oferite în general de companii mari, brand-uri de renume, dar scumpe și care trebuie adaptate. Apoi soluțiile punctuale, chiar locale, oferite de firme și furnizori de echipamente mai mici, deci sunt mai accesibile ca buget și mai au și avantajul că se customizează mai ușor și, nu în ultimul rând, că încurajează antreprenoriatul și mediul de afaceri local/regional, dar care trebuie integrate. De asemenea, trebuie să ne adaptăm la progresul tehnologic din ce în ce mai rapid și să ne acomodăm cu schimbările, să punem în acord mentalitățile locuitorilor cu cele ale decidenților.
Care considerați că este soluția de Smart City cea mai folositoare unui oraș?
Aplicațiile de tip e-guvernare, care permit digitalizarea serviciilor publice, în paralel cu utilizarea tehnologiilor de securizare a datelor, ar putea fi utilizate de cetățeni din ce în ce mai multe situații (nu numai cele devenite clasice de ex. plata taxelor și impozitelor sau depunerea/obținerea unor documente/avize).
Cum atrageți investiții noi în oraș? Credeți că românii din Diaspora pot fi un catalizator al dezvoltării locale ?
Pe site-ul Primăriei există o pagină dedicată investitorilor, cu materiale în limba română și engleză, informațiile fiind prezentate și cu ocazia unor evenimente de profil (de ex târguri, conferințe, burse de idei investiționale, emisiuni, conferințe de presă și alte evenimente media) misiuni economice în afară, sau vizite ale reprezentanților unor ambasade, camere de comerț bilaterale, asociații de afaceri, investitori străini, etc, dar și prin networking.Ne implicăm activ în susținerea proiectului „Autostrada A8”, principalul handicap în ce privește accesibilitatea și mobilitatea rutieră în Regiunea Nord-Est.
Investitorii nu caută doar terenuri cu utilități, forță de muncă la costuri rezonabile, apropiere de resurse / materii prime/piața de desfacere sau de hub-urile de transport.
La fel de mult îi interesează nivelul de disponibilitate și susținerea autorităților locale, care sunt așteptările lor și ale populației (privind folosirea resurselor și furnizorilor locali, responsabilitatea socială, cum le vor afecta sau îmbunătăți viața activele rezultate din investiție, cât de prietenoasă este nouă activitate cu mediul, etc).
Românii din Diaspora constituie un important factor de promovare a culturii și cutumelor românesti, putând influența astfel alegerea străinilor de a vizita sau chiar de a investi aici.
Ei înșiși pot lua oricând decizia de a reveni acasă pentru a face investiții / afaceri aici, în țară, principala lor dorință fiind de-birocratizarea (de ex, ghișeul unic), care stă în puterea noastră.
Care a fost cel mai apreciat proiect de dezvoltare urbană de către locuitorii orașului?
Din toate sursele de informare pe care le am, a rezultat că proiectul de dezvoltare urbană cel mai apreciat de locuitorii orașului este „Restaurarea şi punerea în valoare a Zonei istorice şi culturale Curtea Domnească din municipiul Piatra Neamţ“ – prin amenajări urbanistice, amenajări ale circulaţiilor pietonale şi carosabile – pasaj auto subteran, parcaje subterane.
Prin proiect a fost realizată extinderea Pieții Libertății (spațiul generos creat, având în centru Turnul lui Ștefan cel Mare și înconjurat fiind de clădiri de patrimoniu numindu-se acum Curtea Domnească) ridicând funcțiunea acesteia la rang de zonă istorică, într-un spațiu unificat dar deschis, care leagă între ele toate monumentele din arealul central și re-crează fizic și virtual cadrul vechii Curți Domnești a domnitorului Ștefan cel Mare.
Totodată, soluția tehnică de preluare a traficului auto printr-un pasaj rutier subteran a generat un spațiu subteran de parcare pe două nivele pentru autoturisme, o parcare pentru autocare, noi fluxuri pietonale de vizitare a vestigiilor Curții Domnești, clădirilor și muzeelor din jur.
